5 fapte interesante despre monarhia daneză
Frederik al X-lea a devenit duminică, 14 ianuarie, rege al Regatului Danemarcei, succedându-i mamei sale, regina Margrethe a II-a, care a abdicat după exact 52 de ani de domnie.
Fără încoronare
Fredrik al X-lea a devenit rege prin proclamare şi nu va purta coroana Danemarcei, care este expusă la Castelul Rosenborg. Încoronarea a fost abolită în secolul al XVII-lea, când monarhia daneză a devenit ereditară, dar a fost înlocuită de o ceremonie de ungere cu mir a noului suveran până în 1840. Spre deosebire de tradiţia altor monarhii europene, suveranul danez nu depune un jurământ şi nu are loc nicio ceremonie care să reunească şefi de stat şi capete încoronate din alte ţări.
Foto: kongehuset.dk
Record de longevitate
Margrethe a II-a, monarhul cu cea mai lungă domnie de pe continentul european de la moartea verişoarei sale îndepărtate Elisabeta a II-a şi totodată singura femeie care a deținut statutul de regină cu drepturi depline, s-a aflat, de asemenea, la conducerea uneia dintre cele mai vechi monarhii din lume.
Margrethe a II-a
Foto: Facebook
Danemarca este un regat încă din vremea vikingilor şi a domniei lui Gorm cel Bătrân (decedat în jurul anului 958), care a fost succedat de fiul său Harald Dinte Albastru, devenit celebru în întreaga lume pentru că a dat numele tehnologiei wireless Bluetooth. Margrethe a II-a şi Frederik al X-lea fac parte din casa regală Glucksburg, o ramură a casei Oldenburg, aflată la conducerea Danemarcei din 1448.
Popularitate
Foto: Facebook
Regina Margrethe a II-a a reuşit să unească întreaga Danemarcă în spatele monarhiei. Când a urcat pe tron în 1972, doar 45% dintre danezi mai susţineau monarhia, restul fiind de părere că cea mai veche dinastie regală supravieţuitoare din Europa nu era potrivită pentru o democraţie modernă. În prezent, procentul celor care sunt în favoarea monarhiei este de peste 80%, iar peste 80% dintre danezi cred, de asemenea, că regina lor a luat decizia corectă atunci când a ales să abdice. Aproximativ patru din cinci locuitori ai Danemarcei consideră că noul suveran - celebru pentru pasiunea sa pentru sport (a creat o cursă de alergare ultra-populară, Royal Run, în 2018) şi pentru apărarea mediului înconjurător - va fi un rege bun.
Minimalism
Foto: Facebook
Renumită pentru modernizarea subtilă a imaginii monarhiei daneze în timpul domniei sale de 52 de ani, regina Margrethe a II-a a restrâns, de asemenea, dimensiunea casei regale. Pe 1 ianuarie 2023, ea le-a retras titlurile princiare celor patru copii ai fiului ei cel mic pentru a le permite să ducă o viaţă mai normală "fără a fi constrânşi de consideraţiile şi obligaţiile speciale pe care le implică o afiliere oficială la Casa Regală". Deocamdată, copiii noului cuplu regal îşi vor păstra titlurile, însă doar cel mai mare dintre ei va primi un apanaj când va deveni adult, o decizie luată în 2016.
Costuri reduse
Foto: Facebook
În fiecare an, Guvernul danez alocă o sumă de bani pentru funcţionarea casei regale, deoarece regele, al cărui rol este în mare măsură simbolic, este şi şeful statului. Alocaţia totală se ridică la 121,4 milioane de coroane daneze (16,3 milioane de euro), însă, potrivit experţilor, costurile asociate cu familia regală sunt de cel puţin trei ori mai mari, în principal din cauza întreţinerii reşedinţelor regale şi a iahtului regal, Daneborg. Totuşi, chiar şi în ipoteza în care acea sumă ar fi de 386 de milioane de coroane pe an, cheltuielile ocazionate de întreţinerea casei regale ar fi astfel de doar 65 de coroane (8 euro) pe an pentru fiecare danez.