Europa accelerează: rețeaua de trenuri de mare viteză ar putea să reducă drastic zborurile pe distanțe scurte

În această toamnă, Comisia Europeană va prezenta o strategie pentru a extinde semnificativ călătoriile cu trenuri de mare viteză pe tot continentul. Conform The Guardian, comisarul european pentru transport durabil și turism, Apostolos Tzitzikostas, promite „o viziune pe termen lung pentru o rețea mai conectată, eficientă și competitivă”, cu planificare, finanțare și implementare coordonate a infrastructurii și a materialului rulant capabil să opereze fără probleme peste granițele naționale.

Trenurile de mare viteză pot reduce drastic timpii de călătorie între marile orașe, atingând viteze de cel puțin 250 km/h. Planul prevede o rețea de 49.400 km, conectând toate capitalele UE și principalele centre urbane până în 2050, cu un cost estimat de 546 de miliarde de euro. Miza este uriașă. Reducerea cu 90% a emisiilor din transport este esențială pentru atingerea obiectivului UE de neutralitate climatică până în 2050. Înlocuirea unui zbor cu un tren pe ruta Amsterdam–Londra, de exemplu, poate reduce emisiile de carbon cu 93%. Și totuși, în ciuda entuziasmului public – trei din patru europeni spun că ar alege trenul în locul avionului dacă serviciile ar fi rapide și fiabile – călătoriile feroviare transfrontaliere reprezintă astăzi mai puțin de 10% din totalul deplasărilor în UE.

De ce? Un mozaic de ecartamente incompatibile, sisteme de semnalizare diferite și material rulant neuniform fac ca deplasările transfrontaliere să fie lente și dificile. Rezervarea biletelor este adesea frustrantă, neexistând o platformă unică la nivel european, iar tarifele feroviare sunt frecvent de două ori mai mari decât cele aeriene. Între timp, aviația beneficiază de scutiri de taxe și subvenții, menținând biletele de avion artificial de ieftine. Noul plan al UE abordează direct aceste probleme. Pe lângă construirea de linii noi și modernizarea celor existente, Bruxelles vrea să armonizeze regulile de operare, să facă disponibil material rulant standardizat și să deschidă piețele către mai mulți operatori. Sistemul de bilete va fi simplificat prin platforme interoperabile, iar drepturile pasagerilor vor fi întărite.

Finanțarea rămâne o provocare, dar Comisia propune o dublare a bugetului pentru infrastructura de transport și cere o combinație coordonată de fonduri europene, sprijin național și investiții private. Tzitzikostas susține că rentabilitatea este „pe deplin previzibilă”, dată fiind cererea în creștere – dând ca exemplu serviciul direct Praga–Berlin–Copenhaga, care va fi lansat anul viitor și va reduce aproape la jumătate timpul de călătorie. Totuși, prioritățile naționale nu coincid întotdeauna cu ambițiile europene, iar trecerea de la avion la tren va necesita atât voință politică, cât și resurse financiare. Dar dacă planul va reuși, viitorul mobilității europene ar putea fi unul în care trenul este rege – iar alegerea între un zbor scurt și o călătorie feroviară nu va fi doar despre sustenabilitate, ci și despre ceea ce este pur și simplu mai logic. După cum spune chiar Tzitzikostas: