Bucureşti: o incursiune artistică

Iată ce să vezi, să asculţi și să citeşti ca să intri în atmosfera Capitalei, ca destinaţie turistică!



Film: De ce trag clopotele, Mitică?

Ce modalitate mai bună de a pătrunde în spiritul Bucureștiului decât făcând apel la Caragiale, creatorul originalului, inventivului și jovialului Mitică? Cu o distribuție excepțională (Victor Rebengiuc, Mariana Mihuţ, Gheorghe Dinică, Tora Vasilescu, Mircea Diaconu, Ștefan Bănică, Ștefan Iordache), filmul „De ce trag clopotele, Mitică?" (1981 – Regia: Lucian Pintilie) inspirat din piesa „D-ale carnavalului" şi alte opere ale lui I.L. Caragiale a fost lansat abia după Revoluție, pentru că a fost interzis din ordinul expres al lui Nicolae Ceaușescu. Viziunea acidă asupra realității mahalalelor bucureștene și aluziile timid camuflate la aspecte ale epocii comuniste l-au deranjat pe dictator. Dar aceasta este „vina" lui Caragiale, mereu la fel de actual.

Muzică: Vrei să ne-ntâlnim sâmbătă seară

Foto: 123rf

Tangoul compus de Ion Vasilescu în perioada interbelică și interpretat de Jean Moscopol reprezintă o punte peste vreme între Bucureștiul interbelic și cel de azi. Vestit pentru grădinile de vară, „cârciumioarele" întâlnite la tot pasul și teatrele de revistă, oraşul știa să se distreze! Avea peste 600 de restaurante și birturi și tot atâtea bodegi. Locul propus de artist pentru întâlnire este „o cârciumioară la Șosea", adică pe Şoseaua Kisseleff, locul preferat al protipendadei interbelice. Să fi fost vorba chiar de „Bufetul de la Şosea", unul dintre cele mai selecte localuri ale Bucureștiului interbelic? Locația construită în stil neo-românesc după planurile arhitectului Ion Mincu și finalizată în 1892 există și astăzi sub denumirea „Casa Doina".

Carte: Darul lui Serafim

Bucureștiul de astăzi poate fi înțeles mai bine cunoscându-i istoria, iar epoca de glorie a „Micului Paris" a fost perioada interbelică. Romanul Simonei Antonescu ne poartă în Bucureștiul anului 1932, pe urmele a trei personaje, protagoniste a trei povești de viață: industriașul Nicolae Malaxa, Aglăița Vlădoianu, candidată la primul concurs „Miss România" și Eliza Moruzi Slătineanu, soția unui aristocrat bucureștean. Punctul comun al destinelor celor trei îl reprezintă Serafim, cerșetorul din fața Bisericii Amzei. Prin intermediul acestor personaje descoperim Calea Victoriei din anii 30 și străzile zgomotoase și pestrițe ale Lipscanilor.

AMI MÉG ÉRDEKELHET