​Tromboza venoasă profundă (TVP)

TVP, după cum sugerează și numele, înseamnă un cheag de sânge format într-o venă profundă, cele de la picioare fiind un prim exemplu. Potrivit specialiștilor, nu doar zborul cu avionul, ci orice formă de călătorie de peste aproximativ patru ore poate induce TVP, din cauza perioadelor lungi petrecute stând imobilizat în spații închise. Soluțiile? Să te ridici și să te miști sau să porți șosete de compresie, care ajută la reducerea umflăturilor și a oboselii și stimulează circulația.

Creșterea tensiunii arteriale

Tensiunea arterială este un factor de risc major atunci când zbori, din cauza modificărilor cardiovasculare care au loc la altitudini foarte mari. Fie că se datorează anxietății de zbor sau unei comorbidități mai grave, cum ar fi boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), defecte cardiace congenitale sau hipertensiune arterială, unele persoane pot fi mai expuse riscului de a avea o frecvență cardiacă crescută, mușchi cardiaci mai contractați și schimbări în ceea ce privește cantitatea de sânge pe care inima o poate pompa. Există o serie de lucruri pe care le poți face și care sunt de fapt sfaturi utile pentru toată lumea. Poartă haine largi și confortabile, ca să te simți mai relaxat. Hidratează-te și evită alcoolul, băuturile cu cofeină și somniferele, respectiv mesele copioase chiar înainte de zbor.

CITEȘTE ȘI ASTA! 5 LUCRURI PE CARE SĂ NU LE PURTĂM ÎN AVION

​Infecție virală

Atunci când călătorești, ai în jur mai mulți oameni decât de obicei. Prin urmare, există un risc crescut de a lua o infecție prin contact direct și prin atingerea suprafețelor cu care au intrat în contact alții. Purtarea de măști, spălarea frecventă a mâinilor și utilizarea gelurilor dezinfectante pot fi de ajutor. Din fericire, aerul din cabina avionului este reîmprospătat aproximativ o dată la cinci minute, dar acest lucru poate aduce propriile pericole, cum ar fi ochii uscați, înrăutățirea anemiei și afecțiuni cardiace și pulmonare, deoarece aerul de mare altitudine aspirat în avion este lipsit de umiditate.

Jet lag

Jet lag este termenul comun pentru întreruperea somnului și tulburările de energie, concentrare și dispoziție care apar atunci când călătorești - de obicei peste două sau mai multe fusuri orare. Unele studii sugerează că zborul spre est înrăutățește impactul asupra ritmului circadian. Și munca în schimburi variabile poate avea același efect. Poți să te pregătești din punct de vedere fizic în zilele dinainte, mergând la culcare cu o oră sau două mai devreme decât de obicei. În timp ce călătorești, încearcă să îți potrivești programul de somn cu ora de noapte de la destinație. În cazul în care călătoria ta este de aproximativ trei zile sau mai puțin, sfatul nostru este să încerci să rămâi sincronizat cu ora de acasă.

CITEȘTE ȘI ASTA! IATĂ CUM SĂ LUPȚI ÎMPOTRIVA DECALAJULUI ORAR, POTRIVIT NASA!

Dureri de urechi

Schimbările de presiune atmosferică și de altitudine în avion înseamnă că tubul auditiv, canalul ce face legătura între timpan și nazofaringe, lucrează mai mult pentru a egaliza presiunea. Acest lucru poate cauza pierderea temporară a auzului și durere, mai ales dacă organismul este deja supus la stres din cauza unei răceli sau a unei afecțiuni precum sinuzita. Copiii pot fi deosebit de vulnerabili, deoarece nu pot face multe dintre lucrurile care ajută la ameliorarea durerii, cum ar fi înghițirea, ciupirea nasului și suflarea, sau mestecatul gumei.

CITEȘTE ȘI ASTA! DURERI DE URECHI PE TIMPUL ZBORULUI? IATĂ CARE SUNT CELE MAI BUNE METODE DE A SCĂPA DE ELE!

Deshidratarea

Acel aer proaspăt pe care îl aspiră avionul este de fapt atât de uscat încât probabil că îți usucă pielea, cu până la 37%, potrivit unor studii. Respirația urât mirositoare poate fi un alt rezultat, precum și durerile de cap și setea, dar dacă se instalează deshidratarea cronică, efectele pot fi grave, inclusiv oboseala, iritabilitatea, confuzia și apatia extremă.

Consumă cantități mici de apă în mod regulat, cam la fiecare 20 de minute.