Basilica Ulpia - o clădire fără vocaţie religioasă la acea vreme - este piesa centrală a Forumului lui Traian, cel mai mare şi totodată ultimul dintre forumurile imperiale, numit după Marcus Ulpius Traianus, împărat al Imperiului Roman între anii 98-117. Inaugurată în secolul al II-lea d.Hr., bazilica s-a prăbuşit în mare parte în perioada Evului Mediu, dar a fost scoasă la lumină prin săpături arheologice la începutul secolului al XIX-lea şi în anii 1930. Actualul proiect, care a început în 2021, a permis identificarea a trei coloane de marmură verde care fuseseră lăsate "într-un colţ" timp de aproape un secol, fără nicio legătură cu fundaţiile lor, a explicat Claudio Parisi Presicce, curatorul-şef al patrimoniului cultural al Romei.

Proiectul a fost finanţat printr-o donaţie de 1,5 milioane de euro în 2015 din partea oligarhului rus de origine uzbecă Alisher Usmanov. El a fost sancţionat de Uniunea Europeană şi de Statele Unite după ce Rusia a invadat Ucraina la începutul anului 2022. Anul trecut, Forbes a estimat averea sa la 14,4 miliarde de dolari. Alisher Usmanov este un italofil care a făcut deja mai multe donaţii în beneficiul Romei. Claudio Parisi Presicce a declarat că finanţarea oferită de Alisher Usmanov a fost convenită înainte de sancţiunile occidentale, iar patrimoniul antic al Romei, susţine el, este "universal".

Vastele campanii militare ale împăratului Traian, inclusiv cea care a dus la exterminarea aproape completă a poporului dac de pe teritoriul actual al României, i-au permis Romei să îşi extindă şi mai mult graniţele. Cele două războaie sângeroase ale sale împotriva dacilor sunt reprezentate într-un basorelief în spirală pe Columna lui Traian, situată chiar la nord de bazilică şi ridicată pentru a glorifica victoriile şi prăzile de război ale împăratului. Traian "a construit un monument folosind cele mai preţioase materiale disponibile la acea vreme", a analizat Claudio Parisi Presicce, cum ar fi marmura colorată extrasă din Egipt, Asia şi Africa. Bazilica, ce adăpostea instanţe civile şi penale şi alte birouri administrative, era formată din cinci culoare centrale separate prin rânduri de coloane.

Proiectată de celebrul arhitect Apolodor din Damasc, bazilica avea un acoperiş din ţiglă de bronz, în timp ce statui ale prizonierilor daci şi fresce reprezentând armele legiunilor învingătoare îi împodobeau faţada. Săpăturile anterioare au scos la iveală forumul şi rămăşiţele bazilicii, dar deşi pilonii masivi de granit care se întindeau de-a lungul bazilicii au fost restauraţi şi reasamblaţi, colonadei îi lipsea în continuare cel de-al doilea etaj. Acest lucru a fost realizat în prezent: segmente din marmura originală a frizei de la etaj, conservate în antrepozite sau muzee, au fost recreate în răşină, precum şi părţi dispărute de-a lungul secolelor şi care conţineau mai puţine detalii. Acest lucru îi permite privitorului să vadă diferenţa dintre piesele originale şi replici, o practică obişnuită în restaurarea patrimoniului, ilustrând natura reversibilă a lucrării.