Marea Sargaselor este o regiune cu o formă alungită, înconjurată de curenți oceanici: la vest Curentului Golfului; la nord Curentul Atlantic de Nord; la est Curentul Canarelor iar la sud Curentul Atlantic Ecuatorial de Nord, care îi rotește apele și le prinde într-o adevărată capcană. Marea Sargaselor, care în punctul său cel mai adânc ajunge până la 5.000 de metri, se întinde pe o suprafață de aproximativ trei milioane de kilometri pătrați.

Primii navigatori europeni care au ajuns în Marea Sargaselor au fost portughezii, în secolul al XV-lea. Spre deosebire de furtunosul Triunghi al Bermudelor, aceasta este o parte a oceanului relativ calmă și adesea lipsită de vânt, ceea ce a făcut ca deseori velierele să rămână blocate aici timp de săptămâni întregi.

Este numită după algele sargase care au particularitatea de a pluti și care se acumulează la suprafață în această zonă. Acestea l-au păcălit pe Cristofor Columb în 1492, când marinarul genovez a crezut că se află în apropierea țărmului.

Din cauza poziției sale speciale, curenții din Marea Sargaselor acumulează foarte multe deșeuri nedegradabile, ceea ce a devenit extrem de periculos pentru ecosistemul marin.Cea mai mare problemă este acumularea deșeurilor de plastic de-a lungul deceniilor, care a creat deja o „insulă” uriașă. Cunoscut sub numele de Pata de gunoi din Atlanticul de Nord, aceasta este estimat la sute de kilometri în diametru, cu peste 200.000 de bucăți de deșeuri pe kilometru pătrat.

Problema din ce în ce mai urgentă a curățării deșeurilor oceanice este abordată de The Ocean Cleanup, care a colectat deja peste 8.000 de tone de reziduuri, în mare parte din plastic, și care preconizează că până în 2040 va fi eliminat 90% din plasticul care plutește la suprafața oceanului.