În zilele noastre, să intri într-o audienţă regală la un monarh european este doar un eveniment prestigios – cu 130 de ani în urmă, o astfel de audienţă a avut însă o miză importantă: datorită ei a luat fiinţă unul dintre cele mai populare și mai vizitate muzee din România, Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa", cu o colecţie de aproximativ 2 milioane de piese.

Instituţia, înfiinţată în 1834 în principal cu scop educaţional, s-a dezvoltat încontinuu, iar adăposturile sale temporare din București au devenit neîncăpătoare. Revenit recent din Germania, profesorul Grigore Antipa a fost numit în 1893 la conducerea Muzeului Natural. Chiar dacă avea doar 25 de ani, el a reușit să convingă importanţi politicieni de planurile sale măreţe. Printre ei a fost și regele Carol I, care l-a primit iniţial doar pentru o scurtă audienţă, însă domnitorul a fost atât de impresionat de prezentarea tânărului om de știinţă despre necesitatea „construirii unui muzeu demn de capitala țării", încât i-a acordat sprijin total – așa a putut începe și proiectarea locuinţei permanente a colecţiei. Construcţia impozantului palat în stil neoclasic de pe Bulevardul Kiseleff a început în 1904, noul muzeu fiind deschis în 1908. În cele16 săli a fost expusă o colecţie spectaculoasă, iar creșterea popularităţii a dus în 1914 la deschiderea unei noi secţiuni cu 11 săli. Ultima mare renovare a avut loc între 2009 și 2011, așteptând de atunci într-un mediu modern pe cei interesaţi de o călătorie spectaculoasă în lumea naturii.

.

MOZAICURI DIN TRECUT

PREGĂTIRE TEMEINICĂ

Înainte de proiectarea clădirii, Grigore Antipa a studiat celemai importante muzee de știinţe ale naturii din Europa. Planurile au fost făcute de inginerul Mihail Roco, iar faţada cu capiteluri corintice a fost desenată de Grigore Cerchez.

AUDIENŢĂ SELECTĂ

Inaugurarea din 1908 a noii clădiri a fost un eveniment social important: pe lângă Carol I au fost prezenţi printre alţii și prim-ministrul Dimitrie Sturdza, ministrul de externe Ion Brătianu, președintele Academiei Române, Anghel Saligny, ministrul educaţiei, Spiru Haret și inginerul Ermil Pangrati.

FAIMĂ MONDIALĂ

Cele mai mari atracţii ale muzeului au fost expunerea în premieră mondială a unor diorame biogeografice: deşertul, savana, preria şi tundra. Ulterior, acestea au devenit modele pentru alte instituţii similare din lume: Berlin, Paris, New York.

NECAZURI

Clădirea a fost deteriorată semnificativ în urma cutremurului din 1940, când a fost distrus grupul statuar „Știinţa Zoologiei" (opera marelui Dimitrie Paciurea) care înfrumuseţa frontonul, dar şi în timpul bombardamentelor din 1944. În 1942, Mareșalul Ion Antonescua vrut să demoleze muzeul și să construiască noi clădiri în locul acestuia, dar planul său a eșuat din lipsă de fonduri.