În urmă cu câteva secole, prinzătoarele de șoareci erau extrem de apreciate, ba chiar plătite pentru munca lor.

Catedrala Sfântul Petru din orașul britanic Exeter găzduiește cea mai veche ușă pentru pisici din lume, care este încă deschisă pentru animale. Potrivit documentelor, în 1598, episcopul William Cotton i-a instruit pe tâmplari să construiască această ușă pentru ca pisicile din zonă să poată curăța catedrala de șoareci și șobolani. Trapa a fost tăiată într-o ușă de lemn, care ducea la un ceas astronomic, permițând pisicilor să intre și să iasă în orice moment.

Potrivit autoarei și istoricului Diane Walker, expertă în domeniu, cea mai probabilă atracție pentru animalele dăunătoare a fost grăsimea animală folosită pentru a lubrifia ceasul. În Evul Mediu, pisicilor nu li se permitea doar intrarea proprie, ci și alte privilegii și chiar salarii: documente din secolele al XIV-lea și al XV-lea arată că proprietarii lor erau plătite cu 13 pence pe trimestru.

În Exeter, pisicile de biserică au fost apreciate chiar și în secolul al XX-lea: în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, de exemplu, o pisică care proteja catedrala de rozătoare și-a pierdut un ochi într-o luptă cu o bufniță. Actuala pisică a Catedralei Sfântul Petru se numește Audrey și, deși nu mai primește salariu, încă folosește ușa istorică în mod regulat.