Palatul „Nababului” – Castelul Cantacuzino din Bușteni

Construit într-un peisaj feeric, înconjurat de grote, cascade și fântâni arteziene, privind semeţ către munţii Bucegi, Castelul Cantacuzino poate fi inclus cu uşurinţă într-un top 3 al celor mai frumoase castele ale României.

Castelul Cantacuzino din Bușteni
Foto: 123rf

Vizitatorii care ajung la Bușteni nu trebuie să rateze Castelul Cantacuzino, pentru că experienţa trăită este una complexă: o întoarcere în istoria României, un interludiu cultural, câteva picanterii ale unei epoci apuse și o cafea savurată pe terasa restaurantului, cu cea mai frumoasă panoramă a munţilor Bucegi.

Foto: 123rf

Primar al Bucureștilor, prim-ministru al României, descendent din voievozi români și împăraţi bizantini, Gheorghe Grigore Cantacuzino a pus piatra de temelie a castelului din Bușteni în 1901, după planurile arhitectului Grigore Cerchez. „Nababul", cum era poreclit Cantacuzino datorită averii sale impresionante, a dorit ca frumuseţea castelului să rivalizeze cu cea a Peleșului și chiar să o întreacă. Legendele spun că ar fi vrut să îmbrace acoperișul și să paveze curtea cu monede de aur. L-a oprit doar sugestia discretă a regelui Carol 1 că lucrul ar fi total inoportun. „Eu, Gheorghe Gr. Cantacuzino cu soţia mea, Ecaterina, născută Băleanu, clădit-am acest castel în amintirea străbunilor și pentru adăpostul urmașilor" – inscripţia de pe una din laturile castelului atestă data finalizării lui, 1911.

În acel moment, castelul era construit, mobilat și avea toate utilităţile: apă curentă, energie electrică și servicii de telefonie.

Materiale nobile

Cu un gust desăvârșit pentru frumos, Gheorghe Grigore Cantacuzino a ridicat un castel vrednic de iluștrii săi străbuni.

La înălţarea construcţiei în stil pavilionar s-au folosit materiale scumpe: marmură de Carrara, mozaic roman, ceramică italiană, piatră de Albești, foiţă de aur și lemn de ștejar. Maeștri veneţieni au realizat pe piele de Cordoba portretele a 12 descendenţi de seamă ai Cantacuzinilor, care pot fi admirate și astăzi în salonul de onoare. Deși Cantacuzino a mai trăit doar doi ani după finalizarea lucrărilor, a reușit să lase urmașilor o bijuterie arhitectonică de care se poate bucura astăzi orice călător din zona Bușteniului.

PANORAMĂ UNICĂ

Foto: 123rf

Transformat de regimul comunist în sanatoriu, cu mobilierul original distrus sau furat, Castelul Cantacuzino este astăzi refăcut, cu porţile deschise vizitatorilor. Este înconjurat de un parc ale cărui alei ne poartă spre cascade, fântâni arteziene și o grotă. Plimbările pe alei sau în turnul de vânătoare care asigură o panoramă unică asupra Bușteniului, eleganţa interioarelor, expoziţiile spectaculoase care au loc aici fac din Castelul Cantacuzino un obiectiv turistic de neratat. Este totodată și o locaţie foarte potrivită pentru evenimente. Un scurt popas, la final, la Canta Cuisine, restaurantul cu terasă al castelului, va permite călătorilor să intre mai profund în spiritul acestui loc, pe care și-a pus amprenta celebra familie a Cantacuzinilor.


OMUL PALATELOR

Din averea lui colosală, prinţul Gheorghe Grigore Cantacuzino (1832-1913) a construit trei palate: Palatul Cantacuzino din București, situat pe Calea Victoriei, care adăpostește în prezent Muzeul Naţional „George Enescu", Castelul Cantacuzino din Bușteni, numit uneori „Palatul Cantacuzino Bușteni", și Palatul Cantacuzino de la Florești, supranumit și "Micul Trianon", în prezent în ruină.

AMI MÉG ÉRDEKELHET