​Proiectul de tunel subacvatic din strâmtoarea Fehmarn, dintre Danemarca şi Germania, cel mai lung de acest fel din lume pentru maşini şi trenuri, începe să prindă contur odată cu construcţia uriaşei fabrici de producţie, care a început să producă primele elemente ale unei infrastructuri care va fi inaugurată în 2029 – relatează Agerpres.

Tunelul va finaliza conexiunea feroviară a Peninsulei Scandinave cu centrul Europei şi va crea un coridor între regiunea Strâmtorii Oresund şi oraşul Hamburg din nordul Germaniei, reducând timpul de călătorie între Copenhaga şi Hamburg la doar două ore şi jumătate. Tunelul, care include o autostradă cu câte două benzi pe fiecare sens de mers şi două linii de cale ferată, are un buget total de 7,4 miliarde de euro. Pentru cel mai mare proiect de infrastructură din istoria Danemarcei sunt angajaţi până la 3.000 de oameni, majoritatea pe partea daneză.

Ceva mai mult de trei ani au durat lucrările preliminare pentru pregătirea şantierului şi construirea unui nou port, ridicarea de diguri şi operaţiuni de dragare, precum şi pentru construirea unei fabrici, unde vor fi produse cele 89 de elemente din beton care vor alcătui tunelul de 18,2 kilometri între insula daneză Lolland şi insula germană Fehmarn.

​Caracteristicile tunelului

• Tunelul, care are o adâncime de 39 de metri, este format din 79 de elemente de beton cu o lungime de 217 metri şi o greutate de 73.500 de tone, care sunt împărţite în nouă segmente şi conţin alte 10 elemente speciale.
• La fabrica din Rodby, a cărei suprafaţă însumează 140 de terenuri de fotbal, au început să fie îmbinate primele segmente şi se estimează că se va putea produce câte un element la fiecare 14 zile timp de un an şi jumătate.

• Elementele vor fi apoi remorcate până la apă şi scufundate pe fundul mării, unde vor fi asamblate, după o tehnologie similară, deşi îmbunătăţită şi actualizată, cu cea folosită pentru tronsonul scufundat al podului Oresund (2000), care leagă Copenhaga (Danemarca) de Malmö (Suedia).
• Materialul dragat va fi folosit pentru crearea de noi zone naturale şi de agrement pe ambele insule şi există angajamentul de a folosi doar energie regenerabilă în construcţia şi exploatarea tunelului, deşi acest lucru nu i-a convins pe ecologişti, care critică pagubele pe care proiectul le-ar putea provoca fragilului ecosistem baltic.