Vârful Katskhi este considerat de către localnici drept Stâlpul Vieții și simbolul Adevăratei Cruci, așa că nu este surprinzător faptul că istoria sa este înconjurată de multe legende. O lungă perioadă de timp s-au știut puține lucruri despre capela din vârful stâncii, deoarece escaladarea peretelui abrupt de stâncă a fost considerată o sarcină prea grea.
Foto: Shutterstock
Una dintre mănăstirile situată la cea mai mare înălțime din lume a fost construită de către asceții stâlpnici în cinstea călugărului, teologului și savantului creștin Sfântul Maxim Mărturisitorul. Pustnicii stâlpnici, care își petreceau o mare parte din viață făcând penitență pe un stâlp, credeau că rugându-se pe stânci atât de înalte ca acestea se pot îndepărta de tentațiile lumești. Vârful dealului Katskhi a fost întotdeauna un loc sacru: religiile antice practicau aici ritualuri de fertilitate, iar de la introducerea creștinismului în secolul al IV-lea, stânca a devenit un loc de cult pentru ortodocși.
Foto: Shutterstock
Prima mențiune scrisă despre vârful dealului Katskhi datează din secolul al XVIII-lea, când prințul Vakhushti a descris capela ca fiind "o clădire de care nimeni nu se poate apropia". Prima vizită documentată a avut loc în 1944, când alpinistul Alexander Japaridze și scriitorul Levan Gotua au urcat în vârful stâlpului de calcar cu un mic grup de oameni. Ruinele din vârful stâncii sunt probabil rămășițele a două temple datând din secolele al IX-lea și al X-lea. Acestea au servit drept loc pentru pustnici - o teorie susținută de descoperirea rămășițelor din secolul al XIV-lea ale unui stâlpnic.
Foto: ¡HOLA! Colombia
În anii 1990, a avut loc o renaștere a activității religioase pe stâncă, un călugăr local, Maxim Quavtaradze, hotărând în 1995 să-și continue viața de pustnic. Cu ajutorul localnicilor, mănăstirea a fost renovată și o scară de fier de 40 de metri a fost adăugată pe perete, facilitând astfel accesul. Călugărul Maxim a trăit apoi în vârful stâncii timp de peste 20 de ani, înainte de a se muta în cele din urmă mai jos în 2015, din cauza numeroșilor turiști care veneau în vizită. "Primii călugări s-au mutat în mănăstire în jurul secolelor al X-lea și al XI-lea, dar de atunci vârful dealului s-a transformat într-o atracție turistică și există mult zgomot în jur. Așa că, în calitate de călugări, nu prea avem parte de liniștea și retragerea pe care ni le-am dori. Din această cauză, cei mai mulți dintre noi, inclusiv călugărul Maxim, urcă în vârf doar pentru câteva ore și apoi se întorc în comunitatea locală", a declarat părintele Ilarion, directorul mănăstirii, citat de BBC. Pentru a proteja clădirea și pentru a se asigura că vârful dealului Katskhi rămâne un loc sacru, turiștilor le-a fost interzisă vizitarea mănăstirii începând din 2018.