Timp de secole, poporul seminomadic kushunda a trăit în zona împădurită din vestul munților Himalaya din Nepal, de unde și numele de "regii pădurii". Tribul de vânători-culegători a fost forțat să renunțe la modul lor de viață la mijlocul secolului al XX-lea, când agricultura s-a extins, iar limba a devenit din ce în ce mai puțin vorbită, pe măsură ce au fost asimilați de popoarele majoritare. În prezent, doar o femeie, Kamala Khati, o mai vorbește ca limbă maternă.

Pentru minoritățile pe cale de dispariție, cum ar fi kushunda, păstrarea limbii și a culturii este atât un mijloc de a prezerva tradiția, cât și identitatea. Prin urmare, Comisia Lingvistică din Nepal lucrează în prezent pentru a salva limba kushunda, bazându-se în principal pe tineri: Kamala Khati predă limba unui grup de zece persoane.

Despre kushunda lingviștii spun că nu are legătură cu nicio limbă pe care o cunoaștem, fiind o limbă străveche, care a supraviețuit din perioada antică. Pentru a-i asigura continuitatea, specialiștii au apelat chiar și la ajutorul tehnologiei informației: compania germană NowHere Media a prezentat un serial documentar despre cultura și limba kushunda, realizat și cu ajutorul tehnologiei VR (realitate virtuală).

Potrivit lingviștilor, ceea ce face ca limba kushunda să fie specială este faptul că nu are o metodă bine dezvoltată de formare a propozițiilor, conține puține cuvinte cu conotații negative și este complet lipsită de cuvintele "da" și "nu" și de cuvinte pentru indicații. După cum a descris profesorul Bhojrar Gautam, propozițiile în limba kushunda nu au un sens concret, ci funcționează în principal într-o structură contextuală, asociativă.