Distrus, dar refăcut

Oază de artă brâncovenească și istorie, Palatul Mogoșoaia spune celor care îi trec pragul povestea sa, începută cu 318 ani în urmă. Sedus de frumusețea locului, Constantin Brâncoveanu a început să cumpere teren în zonă înainte de a ajunge domn al Țării Românești. Pe domeniul de la Mogoșoaia a ctitorit întâi biserica „Sfântul Gheorghe", care poate fi vizitată și astăzi, iar construcția palatului a încheiat-o pe 20 septembrie 1702. Mărturie a acestui fapt este pisania care poate fi citită azi pe latura de răsărit a palatului.

Palatul a văzut multe și încă ascunde între zidurile sale povești nespuse. În încăperile de la etaj și în Marea Sală a Spătăriei se întrunea Divanul Domnesc pe vremea lui Constantin Brâncoveanu. Confiscat de otomani după executarea domnitorului, în 1714, palatul a fost transformat în han, apoi răscumpărat de Ștefan Cantacuzino, care l-a oferit nepotului lui Constantin Brâncoveanu, marele ban care purta același nume cu al domnitorului. Palatul este devastat de otomani în timpul războiului ruso-turc din 1768-1774 și distrus încă o dată în timpul Revoluției din 1821, când a fost ocupat de panduri.

Figuri celebre

Renașterea palatului Mogoșoaiei se datorează prințesei și scriitoarei Martha Bibescu, care a primit reședința ca dar de nuntă de la soțul ei, George Bibescu. Restaurat cu ajutorul maeștrilor italieni, palatul a fost martorul iubirii Regelui Ferdinand pentru Martha Bibescu, i-a găzduit pe Regina Maria și Regele Alfonso al XIII-lea al Spaniei, pe Nicolae Iorga, Charles de Gaulle și Winston Churchill. Marcel Proust și Antoine de Saint-Exupery se numără printre scriitorii care au trecut pragul reședinței domnești, iar Marin Preda și-a trăit ultimele clipe în camera nr. 6 de la etajul întâi al palatului, care atunci funcţiona ca și „Casa de Creaţie de la Mogoşoaia".

Grădini, terase, saloane

Naţionalizat în 1949, palatul adăpostește în prezent Muzeul De Artă Brâncovenească cu obiecte reprezentative care completează cadrul arhitectonic. Vizitatorii de astăzi ai palatului Mogoșoaia pot admira arhitectura complexului, apartamentele princiare de la etaj, exponatele muzeului sau superba logie de inspiraţie veneţiană, unde Constantin Brâncoveanu se retrăgea pentru odihnă. Grădinile de trandafiri, crini și iriși poartă urmele iluștrilor predecesori care s-au plimbat aici, iar pe terasă sau în salonul „Domnița Bălașa" al restaurantului din parcul palatului, vizitatorii de azi pot medita la povestea de peste 300 de ani a unui loc care împletește istorii sângeroase cu artă renascentistă, distrus în mai multe rânduri și refăcut de iubitorii de frumos.