Kongjian Yu, distins recent cu Premiul Internaţional Oberlander pentru Arhitectura Peisagistică 2023, este arhitectul responsabil pentru ceea ce este cunoscut sub denumirea de "oraşe-burete", un model care constă în transformarea unor suprafeţe mari dintr-un oraş în "parcuri fluviale poroase". Mai concret, aceste "oraşe-bureţi" sunt ample zone verzi publice în care designul futurist şi modernitatea merg mână în mână, în concordanţă cu urbanismul prezent în metropolele zilelor noastre. Este vorba despre esplanade enorme capabile să reţină şi să filtreze în sol apa de ploaie sau apa unui râu, lucru care permite, de asemenea, scăderea temperaturii ambientale, crearea de vegetaţie nouă, iazuri şi controlul şi încetinirea fluxului natural de apă, chiar şi în timpul inundaţiilor majore.

Kongjian Yu, care deţine compania de arhitectură peisagistică Turenscape cu aproape 400 de angajaţi, a conceput cu succes proiecte de "oraş-burete" în China, Thailanda sau Statele Unite, în locuri precum Boston şi Seattle, sau în Europa, cu un proiect recent în oraşul Paris. Conform Agerpres, peisagistul chinez recunoaşte că întreaga sa teorie de urbanism pentru atenuarea dezastrelor naturale provocate de inundaţii se bazează pe experienţa trăită în cătunul în care s-a născut în provincia de coastă Zhejiang, în estul Chinei.

​Cum funcţionează un oraş-burete?

Mediile urbane ale practic întregii planete au urmat modelul de urbanism al ţărilor dezvoltate de la mijlocul secolului al XX-lea, adică oraşe axate pe autoturisme şi impermeabile la apă, construite cu beton şi asfalt. Aceste materiale nu permit scurgerea apei şi chiar încurajează acumularea de apă, crescând totodată efectul de "insulă de căldură urbană". Oraşele-bureţi rezolvă această problemă prin proiectarea unei infrastructuri verzi care permite apei să pătrundă în subsol, combinată cu zone inundabile atât din pământ, cât şi din alte materiale. Astfel, coexistă două mecanisme: rezervoare la nivelul solului pentru stocarea apei şi zonele verzi care permit apei să se absoarbă în sol.

• În ţara sa de origine, peste 70 de oraşe au implementat acest model, ca parte a obiectivului de stat de a se asigura că, până în 2030, 80% din oraşele Chinei pot absorbi şi utiliza 70% din apele pluviale. Metropole ca Shanghai şi Shenzhen şi-au adaptat deja o parte din infrastructură.
• Berlinul, capitala Germaniei, este unul dintre oraşele care s-a pronunţat în favoarea modelului de burete urban, pariind pe acoperişuri verzi şi grădini verticale.

• Datorită amplasării sale la Oceanul Indian şi fiind înconjurat parţial de râul Pungwe, Beira din Mozambic este unul dintre oraşele africane care ar putea beneficia cel mai mult de pe urma transformării urbane. În 2019, ciclonul Idai aproape a distrus oraşul, aşa că autorităţile îşi propun acum să remodeleze localitatea cu accent pe modelul de burete.
• Capitala Indoneziei, Jakarta, se scufundă şi se pare că singura modalitate de a conserva oraşul este să fie reconfigurat practic de la zero: să se facă loc pentru ca râurile să curgă prin albiile lor naturale, să se oprească drenarea straturilor acvifere şi să se evite supraîncărcarea cu beton a unor zone sunt doar câteva dintre soluţiile avute în vedere.