Tot ce trebuie să știi în legătură cu aderarea parțială la spațiul Schengen

Începând cu 31 martie 2024, nu se mai efectuază controale asupra persoanelor la frontierele aeriene şi maritime interne ale UE dintre Bulgaria şi România şi celelalte ţări din spaţiul Schengen.

Foto: Shutterstock

Spațiul Schengen reprezintă un consorțiu de țări europene, în total 27, majoritatea dintre acestea fiind membre ale Uniunii Europene (UE), care se bucură de libertate de circulație fără controale la frontierele interne. Începând cu data de 31 martie, acest număr va crește la 29, deoarece România și Bulgaria urmează să fie admise în acest spațiu comunitar, inițial pe cale aeriană și maritimă, cu aderarea pe cale terestră încă nedeterminată.

Aderarea unei ţări la spaţiul Schengen are ca efect ridicarea controalelor între frontierele interne dintre statele membre Schengen, fiind creată o singură frontieră externă, unde controalele se desfăşoară conform unui set de reguli clare în materie de vize, migraţie, azil, precum şi măsuri referitoare la cooperarea poliţienească, judiciară sau vamală.

Foto: Shutterstock

Marea noutate odată cu intrarea României în Schengen, pe cale aeriană (Air Schengen), este că cetăţenii români nu trebuie să mai prezinte Poliţiei de frontieră documentele la călătorii în celelalte 28 de state (incluzând şi Bulgaria) din acest spaţiu. Din 31 martie, controalele la frontierele aeriene şi maritime se elimină, iar călătorii se vor putea deplasa către sau dinspre alte state membre Schengen fără a fi supuse controalelor de frontieră. Concret, nu se vor mai opri la filtrele de control ale Poliţiei de Frontieră pentru a le fi verificate documentele de călătorie, aceştia urmând să meargă direct către porţile de îmbarcare.

Însă este nevoie, în continuare, ca pasagerii să aibă asupra lor un document de identitate (paşaport sau carte de identitate). Se scanează permisul de îmbarcare şi se trece prin controlul de securitate şi al bagajelor, fără a se mai controla documentele. Cu toate acestea, poliţiştii vor putea efectua verificări de identitate pentru stabilirea situaţiei legale a persoanelor şi pentru prevenirea faptelor ilegale.

Pentru deplasările în statele non-Schengen, condiţiile de călătorie rămân neschimbate.

Călătoriile în cazul minorilor

În ceea ce priveşte cetăţenii români minori, ca şi în cazul adulţilor, aceştia nu vor mai efectua controlul de frontieră şi vor merge, de asemenea, direct către poarta de îmbarcare. Aceştia nu vor avea nevoie de niciun aviz suplimentar.

Foto: Shutterstock

  • Ei pot călători în spaţiul Schengen cu aceleaşi documente ca şi până acum: documentul de călătorie valabil; acordul celuilalt părinte în situaţia în care călătoreşte însoţit doar de unul dintre părinţi; acordul ambilor părinţi când călătoreşte însoţit de altă persoană decât părintele. Dacă se constată că aceştia nu sunt în posesia lor, nu li se va permite ieşirea din ţară.
  • Însoţitorii minorilor, alţii decât părinţii sau reprezentantul legal, nu mai sunt obligaţi să prezinte certificatul de cazier judiciar în format fizic, acesta este consultat electronic de către poliţistul de frontieră.
  • Dacă minorul călătoreşte însoţit doar de un părinte sau de o terţă persoană sunt necesare: document de călătorie valabil; acordul celuilalt părinte dacă călătoreşte însoţit doar de unul dintre părinţi; acordul ambilor părinţi când călătoreşte însoţit de altă persoană decât părintele; doar documentul de călătorie dacă se deplasează la domiciliu/reşedinţă şi face dovada în acest sens; doar acordul unuia dintre părinţi când se deplasează la studii/concursuri/tratament medical şi face dovada scopului declarat al călătoriei.
  • Dacă minorul are peste 16 ani şi călătoreşte neînsoţit va avea nevoie de: document de călătorie valabil; acord din partea ambilor părinţi; doar document de călătorie dacă face dovada domiciliului/reşedinţei în ţara în care călătoreşte.
AMI MÉG ÉRDEKELHET