Ushuaia este cel mai sudic oraș din lume, existând o singură așezare și mai sudică, satul chilian Puerto Williams cu 2.000 de locuitori. Primii europeni au ajuns în 1580, fiind apoi ocupat de coloniști, care au fondat orașul în 1884. Chiar dacă se găsește la numai 1.000 de kilometri de Antarctica, vremea este destul de prietenoasă: ianuarie este cea mai caldă lună, când pot fi chiar și 13-15 de grade.

Turiștii sunt atrași de două lucruri la Ushuaia: Parcul Național Țara de Foc (căminul orcilor, focilor și pinguinilor) și fosta colonie de prizonieri.

Președintele Argentinei, Julio Argentino Roca a decis în anii 1870 că nu este suficient să fie încredințată misionarilor conversia indienilor locali, așa că statul a mutat civili în această regiune pustie, iar la 25 de ani după fondarea orașului a fost înființată o închisoare aspră pentru cei mai duri criminali.

Goan după aur

Din ce în ce mai mulți călători au ajuns în zonă după ce s-a răspândit legenda că ar exista mult aur în această parte a Anzilor… fiind dezamăgiți, desigur, deoarece nu au găsit nimic valoros. Mai mult decât atât, argentinienii s-au referit mai târziu la Ushuaia ca la un loc blestemat, unde nu există nimic în afara închisorii. Totuși, împreună cu căminele de muncitori pentru personalul închisorii și familiile lor, la începutul secolului al XX-lea ai era un oraș de câteva mii de locuitori, din care 600 erau condamnați.

Din cauza peisajului dur și a climei era aproape imposibil să scapi de aici.

Nici apa înghețată, nici lanțurile muntoase înalte și nici vremea nu au ușurat evadarea, în plus, nu există nicio așezare locuită în apropiere. Cu toate acestea, câțiva prizonieri au reușit să scape din închisoare, dar ori nu au supraviețuit încercării ori, mai degrabă, s-au întors singuri după gratii.

Galerie foto