Lacul Sfânta Ana – Tărâmul legendelor

Formarea lacului poartă cu sine şi o legendă străveche: rivalitatea a doi fraţi care locuiau în cetăţi învecinate a degenerat în aşa măsură, încât unul dintre ei a înhămat doisprezece fete tinere în loc de cai, pentru ca astfel să întreacă trăsura aurită cu doisprezece cai a fratelui său. Fetele însă nu au reuşit nici măcar să mişte carul, iar fratele nervos a lovit-o cu biciul pe una dintre ele, pe Ana. Atunci când sângele a țâșnit din spatele acesteia, Ana l-a blestemat pe stăpânul castelului, iar printre tunete şi fulgere, castelul s-a dărâmat şi a fost înghiţit de ape.

Lacul Bucura – Valori protejate

Parcul Naţional Retezat este cea mai veche zonă de conservare din România, creată în 1935.

Pe lângă mai mult de douăzeci de vârfuri cu înălţimi peste 2000 de metri, 80 de lacuri glaciare cristaline fac parte din reţeaua de rezervaţii ale biosferei protejate de UNESCO. Dintre ele, cel mai mare şi mai cunoscut este Bucura, întins pe nouă hectare şi alimentat de cinci izvoare. Pentru drumețiile din Retezat, care adăposteşte 1200 de specii de plante şi 240 specii de animale, este nevoie de echipament special montan de altitudine mare, la peste 2000 de metri călătorul putând fi surprins chiar şi în arșița verii de temperatura care scade în jurul a zero grade, însoţită de lapoviţă şi ninsoare.

Lacul Ursu – Lac în două straturi

Aflată la aproximativ 60 de kilometri de Târgu-Mureş, Sovata a reuşit de-a lungul timpului să îşi câştige un renume ca staţiune balneară unică în Europa – mulţumită Lacului Ursu, care a fost denumit după forma sa. Deşi zona este un tărâm al legendelor, formarea lacului nu este învăluită de un nor misterios: potrivit localnicilor, el s-a format exact pe 27 mai 1875, când s-a surpat o exploatare de sare, golul rezultat fiind umplut de pârâurile din zonă. În adâncul său se poate măsura o concentraţie de sare de zece ori mai mare decât în apa mării, la suprafaţă fiind alimentat de pârâuri cu apă dulce, astfel căldura provenită de la razele soarelui rămâne în adâncuri, încălzind treptat apa.

Din această cauză, Lacul Ursu este cel mai mare lac helioterm din lume.

Sarea defineşte viaţa regiunii, în centrul localităţii Praid se poate coborî în salina folosită încă de pe timpul romanilor. La adâncimea de 120 de metri a fost amplasată chiar şi o micuță capelă în spaţiile sculptate în sare.

Lacul Roşu – Privelişte pitorească

Ca şi Lacul Ursu, Lacul Roşu este un alt punct de atracţie popular, proveniența acestuia fiind la fel de binecunoscută, deşi trunchiurile fosilizate ale brazilor ce odinioară alcătuiau pădurea, inspiră multe legende. Aşezat lângă Cheile Bicazului, lacul s-a format în 1837, când, din cauza ploilor abundente, de pe stânca din apropiere a pornit în jos precum o avalanşă molozul argilos, blocând pârâul Bicaz. Această zonă este bogată în obiective turistice: o panoramă impresionantă și se arată, dacă pornești mai departe spre stâncile Cheilor Bicazului. Cel mai lung şi frumos defileu din Carpaţii Orientali se compune din trei părţi: Poarta Iadului, Pridvorul Iadului şi Gâtul Iadului, denumiri pe care le înţelegi imediat ce vezi pereţii de stâncă extrem de abrupţi.

Lacul Bâlea – Minunea la înălţime

Cel mai mare lac glaciar din Munţii Făgăraşului este cunoscut nu numai pentru frumuseţea sa, dar şi din cauza accesului dificil.

Astfel chiar și drumul către acest lac poziţionat de-a lungul serpentinelor Transfăgărăşanului, la jumătatea drumului între Sibiu şi Curtea de Argeş, este o experienţă în sine. Pe timpul iernii, drumul este închis din cauza pericolului de avalanşe. În această perioadă se poate ajunge la lacul situat la 2.000 de metri doar cu telecabina, care porneşte de la Cascada Bâlea, aflată la 1200 de metri. Recent şi presa internaţională a acordat atenţie lacului, mai ales că în ultimii ani un grup entuziast construieşte în fiecare iarnă un hotel de gheaţă în zonă. Regiunea dispune de cele mai înalte vârfuri din ţară şi numeroase alte lacuri glaciare, cum ar fi Lacul Capra, aflat la o drumeție de trei sferturi de oră de Bâlea.