Fii și tu un cunoscător – iată care sunt regulile de bază pentru asocierea dintre mâncare și vin!

Chiar dacă mulți oameni consideră că asocierea mâncării și a vinului este o chestiune de snobism, o combinație de mâncare și băutură atent pregătită într-un restaurant poate fi o experiență extraordinară atunci când călătorești. La ce ar trebui să fii atent?

Foto: Shutterstock

Sigur că vinul poate fi consumat și separat, însă placerea gustului poate fi sporită prin asocierea mai multor gusturi, cautându-le punctele comune, cum ar fi notele vegetale sau fructate. Dacă asociem mâncarea și băutura în mod corespunzător, gusturile lor se evidențiază reciproc.

Atunci când încerci să asociezi mâncarea cu băutura, nu trebuie să urmezi niște reguli fixe, ci mai degrabă niște recomandări. Când vei simți ce fel de vin se potrivește cu un anume preparat, vei vedea că se vor deschide noi și noi posibilități, care te vor conduce spre tot atâtea descoperiri interesante. Nu ajunge să iei în considerare ingredientele de bază ale mâncării, este important și modul de preparare (de exemplu dacă e vorbă de carne prăjită sau gătită la aburi), sosul care însoțește carnea, gradul de condimentare.

În orice caz, trebuie să te străduiești ca gustul mâncării să nu domine vinul, dar nici vinul pe cel al mâncării.

Foto: Shutterstock

La asocierea brânzeturilor și a vinurilor, trebuie luate în considerare ingredientele de bază (lapte de vacă, de capră sau de oaie), timpul de maturare și modul de preparare. La vinuri roșii, este important să alegi un vin acidulat, ușor, cu conținut scăzut de tanin, pentru a evita eventualele senzații de amăreală. La brânzeturi se recomandă de obicei vinuri seci, cu excepția brânzeturilor cu mucegai albastru.

6 reguli de bază pentru ordinea vinurilor

1. Aperitiv – De obicei, băuturile spirtoase amorțesc papilele gustative și apoi nu mai putem savura nici mâncarea, nici vinurile. Ca aperitiv, poți începe cu un vin alb ușor, mai acidulat, sau cu șampanie, ambele pregătind stomacul pentru masă.

2. Vinul alb la aperitive – Pentru aperitive și supe se recomandă vin alb. O asociere clasică este sparanghelul proaspăt și vinul „sauvignon blanc” care emană și un parfum de sparanghel, dar la fel de bun poate fi și „rieslingul italian” sau un „gruner veltliner”. Alături de fructe de mare bogate în lipide și proteine se recomandă un vin acidulat, spre exemplu un „chardonnay”, un „furmint” sau vinul „Galicia albarino”.

Foto: Shutterstock

3. La vinuri, cele tinere au întâietate – La masă se consumă mai întâi vinurile mai tinere și numai apoi pe cele mai vechi. De exemplu un rose proaspăt este excelent cu carne de pasăre sau cu peste.

4. Conţinutul de tanin – Vinul cu conţinut mai scăzut de tanin precedă vinurile cu taninuri robuste. Tocănița de pui sau rață se combină bine cu vinuri precum „portugieser”, vinuri mai ușoare cu conținut scăzut de tanin. „Pinot noir” este de asemenea fructat, ușor, elegant. Alături de carnea de porc, vită și mai ales de vânat, se recomandă vinuri mai robuste, mai corpolente.

Foto: Shutterstock

5. Temperatura ideală – De la vinurile mai reci se urcă treptat la cele menținute la temperatura camerei, de 18–20°C. Vinurile de tip „porto” sau „sherry”, respectiv vinurile roșii foarte vechi se consumă la temperatura camerei.

6. Sec sau dulce? – Se progresează de la vinurile seci la cele dulci, de desert. La desert, merită să încerci nu doar armonizarea notelor gustative asemănătoare, ci și evidențierea contrastelor. Un desert foarte dulce poate fi estompat cu o șampanie. Daca la desert consumi vin dulce, acesta trebuie să fie neapărat mai dulce ca desertul.

AMI MÉG ÉRDEKELHET