Chiar dacă fostul sanctuar al Imperiului Inca se găsește într-unul din cele mai greu accesibile locuri din Anzi, în fiecare oră o mie de vizitatori pășesc pe teritoriul acestui superb edificiu montan. Cu ceva ani în urmă numărul turiștilor era de doar 400 pe oră, așa că nu-i de mirare îngrijorarea istoricilor, arheologilor și localnicilor pentru acest loc sacru unde se roagă la zeii Soarelui, Lunii, Pământului și stelelor. Semnele arhitecturii tipice a incașilor pot fi încă văzute în ruinele orașului, clădirile uriașe fiind ridicate din blocuri de granit cu metoda numită "zidărie uscată", adică fără liant între pietre. După actuala părere a arheologilor, Machu Picchu nu era un oraș adevărat, ci doar o colecție de temple, sanctuare, palate și observatoare. Istoria locului este înconjurată de o mulțime de mistere, mulți vizitându-l nu doar pentru frumusețea lui uluitoare, ci și datorită atracției spirituale.

1. Cine l-a descoperit?

Multă vreme toată lumea a considerat că sanctuarul a fost descoperit de arheologul Hiram Bingham (profesor al Universității Yale), care între 1906 și 1915 a condus cinci expediții în Peru. Dar în vara anului 1911, când omul de știință era în excursie în jurul lui Cuzco (orașul cel mai apropiat de Machu Picchu), s-a întâlnit cu agricultorul local Melchor Arteaga, care i-a dat un pont: i-a povestit despre clădirile ascunse în munți, în mijlocul pădurilor, și s-a oferit să-l conducă la ele. Așa a rămas în conștiința publică că Bingham este descoperitorul, deși el doar a raportat că există un asemenea sanctuar incaș neatins undeva în Anzi, la o înălțime de 2.450 metri. Adevăratul descoperitor este însă un om de știință german, Augusto Berns, care a trecut pe acolo cu 44 de ani mai devreme, în 1867.

Studiile lui Berns și hărțile desenate de el conțin urmele unui sanctuar incaș pe acest munte.

2. Nu este un sanctuar pentru sacrificii

Teoria – în care profesorul Bingham a crezut toată viața – spunea că în oraș au fost sacrificate fecioare pentru zeul Soarelui (ele sunt fecioarele soarelui, în timpul inchiziției spaniole fiind căutată Amazoana Aleasă, celelalte fiind ucise). Când Bingham a revenit în 1912 pentru a continua cercetările, a găsit numeroase schelete despre care credea că sunt victimele spaniolilor. S-a dovedit însă că majoritatea scheletelor aparțin unor bărbați, și nu unor femei, iar cuceritorii spanioli nu au pășit niciodată pe teritoriul lui Machu Picchu.

3. Cât este de mare?

Orașul ocupă 32.592 de hectare, având 200 de clădiri separate.

În momentul descoperirii era complet acoperit de vegetație, învelișul verde al pădurii tropicale fiind îndepărtat încet și cu mare grijă de pe clădiri. În total sunt 3.000 de scări în sanctuar, așa că să ne așteptăm să facem febră musculară dacă vrem să cutreierăm întregul oraș.

4. Arhitectură misterioasă

Pietrele de granit care trebuiau urcate pe un teren deja foarte dificil cântăresc în medie 22 kg fiecare.

Machu Picchu se găsește pe muntele înalt de lângă albia râului Urubamba, unde urcă un drum montan foarte îngust și abrupt, fiind aproape de neimaginat cum a fost transportată acolo o asemenea cantitate de piatră. Ca și în cazul piramidelor din Egipt, și la ruinele incașe există doar presupuneri despre metodă, în plus (spre deosebire de egipteni) incașii nu foloseau nici fierul, nici roata ca instrument.

5. Drumul soarelui

Machu Picchu se afla pe marginea unui drum pavat incredibil de lung, care făcea parte din acea rețea de 40 mii de km care traversa vastul Imperiu Inca, din munți până la coastă. Acest traseu este denumit și „drumul soarelui" de către istorici. De altfel, sanctuarul a fost construit direct la o înălțime atât de extremă, într-un loc greu accesibil, pentru ca pe cât posibil nimeni să nu tulbure zeii.

6. Ar fi rezistent la cutremure?

Chiar dacă una dintre cele șapte minuni este construită pe o falie, oamenii de știință susțin că niciun cutremur nu ar putea-o distruge – în 550 de ani cu siguranță au existat cutremure semnificative în zonă, iar clădirile încă stau în picioare. În ultimii ani seismologii au analizat separat și măsura în care cei două milioane de turiști afectează construcțiile. Specialiștii spun că în prezent nu mai este sigur că toate clădirile ar rezista la un cutremur mai puternic, întrucât starea orașului în ruină se deteriorează continuu din cauza turiștilor.

7. Unitate de cercetare

Machu Picchu a fost și observator astronomic, adevărat, fără gadget-uri moderne, telescoape și sateliți.

În acea vreme un mic grup de astronomi și preoți a folosit observatorul deosebit de modern la vremea sa, pentru monitorizarea poziției exacte a corpurilor cerești, folosind ca punct de referință vârfurile Munților Yanantín. Acest lucru a fost foarte important pentru ei, deoarece unele clădiri din Machu Picchu a fost construite pentru sărbătorirea solstițiilor.

8. Structură bine gândită

Oare cum de n-au murit de foame cei care au trăit acolo, izolați de cel mai apropiat oraș?

Structura în tip de cascadă a avut mai multe funcții: pe de o parte a împiedicat întregul complex să alunece pe terenul montan abrupt, pe de altă parte pe aceste etaje terasate au putut cultiva diferite plante, care serveau drept hrană pentru cei care locuiau aici.

9. Ca LEGO...

Metoda cu care a fost construit întregul complex se numește tehnica Ashlar.

Acesta este ca principiul construcției cuburilor de LEGO interconectate: și pietrele de granit au fost sculptate pentru a se potrivi între ele, motiv pentru care toate structurile sunt încă atât de stabile.

10. Mai confortabil ca oricând

Datorită transportului modern, acum se poate ajunge mult mai ușor la locul sfânt, de aceea vin atât de mulți turiști. În 2020 nu mai trebuie să călărești zile întregi pe măgari sau să te lupți singur cu muntele.

Trenul merge direct din Cuzco la Aguas Calientes, o mică comună sub Machu Picchu.

De aici putem urca în două feluri: confortabil sau dureros. Cel din urmă înseamnă 90 de minute pe scări până ajungem la minunea arhitecturală. Cei mai comozi pot folosi autocarul. În cele din urmă, de ce este bine pentru peruani să aibă atât de mulți vizitatori? Pentru că din încasările turistice finanțează, printre altele, și renovarea și conservarea permanentă a lui Machu Picchu.