Şoseaua alpină aflată în Carpaţii Meridionali şerpuieşte printre cele mai înalte culmi ale masivului, pe o lungime de 147 km, între Curtea de Argeş şi Cârţişoara, judeţul Sibiu. Pe lângă cele 830 de poduri şi podeţe, trece peste 27 de viaducte şi prin 5 tunele (printre care tunelul Capra-Bâlea de 887 metri). În tot acest timp, priveliştile de pe lângă lacurile Bâlea şi Vidraru sunt absolut spectaculoase. Deoarece deszăpezirea este practic imposibilă la altitudinea de 2.042 metri înălţime,Transfăgărăşanul este deschis traficului rutier în întregime doar vara, iar porţiunile înalte se închid la mijlocul lunii octombrie.

Transfăgărăşanul nu este doar o dovadă a genialităţii ingineriei şi a muncii eroice cu care a fost construit, ci şi o relicvă vie a dictaturii regimului Ceaușescu, întrucât mai multe sute de persoane şi-au pierdut viaţa în timpul construirii sale. Datele oficiale ale vremii atestă 40 de cazuri mortale de accidente de muncă, însă martorii oculari spun că peste 400 de muncitori şi soldaţi şi-au pierdut viaţa la construcţia sa.

​Curtea de Argeş

Capitala de odinioară a Munteniei abundă în monumente de cult, bisericile bizantine şi postbizantine aflându-se pe lista propusă pentru Patrimoniul Mondial UNESCO. Cel mai faimos edificiu, o mănăstire, a fost clădit în secolul 16, fiind şi cel mai important monument istoric din regiune. De construcţia acestuia se leagă legenda Meşterului Manole, povestea fiind imortalizată şi de fântâna lui Manole, aflată în zonă. O altă biserică importantă este Biserica Regală Sfântul Nicolae, terminată în anul 1352, acesta fiind unul din puţinele monumente istorice româneşti rămase intacte din Evul Mediu.

Cetatea Poenari 

Legenda spune că domnitorul Ţării Româneşti, Vlad Ţepeş, ajuns la poalele cetăţii, şi-a potcovit caii invers pentru a induce în eroare turcii care-i veneau în urmă. Turnul de veghe construit la comanda lui Negru Vodă a fost dezvoltat într-o cetate complexă cu sarcini de apărare de către Vlad Ţepeş, devenind şi cea de-a doua casă a domnitorului. Monumentul istoric aflat la o distanţă de cca 8 kilometri de lacul Vidraru a devenit preferatul turiştilor în zilele noastre, experienţa fiind accentuată de o minunată panoramă asupra văii râului Argeş.

Lacul Vidraru

Lacul de acumulare conferă o vedere spectaculoasă pe tot parcursul şoselei lungi de 305 m de pe barajul situat la o înălţime de 166 m. Lacul de 14 km lungime a fost creat în anul 1965 prin bararea apei râului Argeş. Munca precisă depusă de inginerii constructori este dovedită de faptul că nici cutremurul devastator din 1977 nu a afectat structura barajului.

Lacul și cascada Bâlea

La o distanţă de 45 km de lacul Vidraru se află lacul glaciar Bâlea, la o altitudine de 2.034 metri, care se bucură de mare popularitate în rândul turiştilor, fiind accesibil şi iarna, după închiderea temporară a Transfăgărăşanului, prin telecabină, de la cascada cu acelaşi nume. Aceasta este cea mai mare cascadă în trepte din ţară: perdeaua de apă are o înălţime de 60 de metri, aflându-se între culmile Moldoveanu şi Negoiu, la o altitudine de 1.200 metri. Lacul se află în mijlocul rezervaţiei naturale de 180 hectare, care adăposteşte numeroase specii de plante şi animale rare precum floarea de colţ, capra neagră, râsul sau vulturul auriu.