Ai auzit de „Micul Louvre”? S-a redeschis după 14 ani!

Faima Luvrului din Paris nu mai are nevoie de explicații, iar asta se vede și din faptul că, în anii următori, ar urma să fie supus unui amplu proiect de renovare și reorganizare, tocmai pentru a gestiona mai bine fluxul uriaș de vizitatori. Cu toate acestea, merită să ieși din umbra Parisului: și în alte orașe ale țării există comori culturale cu colecții surprinzător de bogate, doar că mult mai puțin mediatizate. Musée Bonnat-Helleu din Bayonne este exact un astfel de loc. Instituția s-a închis în 2011, pentru o reconstrucție amplă, iar întârzierile repetate au alimentat multă vreme impresia că redeschiderea ar putea să nu mai aibă loc. În cele din urmă, iubitorii de artă au primit, totuși, vestea așteptată: muzeul poate fi vizitat din nou!

Potrivit relatărilor din presă, renovarea a depășit cu mult planurile inițiale. Bugetul de 10 milioane de euro nu includea, de la bun început, mai multe capitole importante: de pildă, noul mobilier, lucrările de modernizare a străzilor din zonă, echipamentele educaționale, precum și aducerea subsolului la standardele necesare. La toate acestea s-a adăugat gestionarea riscului de inundații, din cauza apropierii de râul Adour, astfel că suma finală a urcat la 35 de milioane de euro. Procesul a fost complicat și de schimbări dese la vârf: în ultimii trei ani, la conducerea muzeului s-au succedat trei directori.

Lucrurile au prins cu adevărat avânt când Barthélemy Etchegoyen Glama a preluat proiectul, după ce lucrase anterior și ca consilier al președintelui Luvrului. Muzeul și-a propus un obiectiv ambițios: dublarea numărului de vizitatori, până la 60.000–80.000 de persoane pe an. Pentru asta, nu au fost renovate doar spațiile, ci a fost regândită și experiența muzeală: a fost conturat un concept curatorial bazat pe câteva fire tematice, care pune, în același timp, un accent mai clar pe moștenirea orașului Bayonne. Instituția este deschisă și colaborărilor cu festivalurile locale, pentru a se conecta mai strâns la viața culturală a orașului. Șefa colecției, Hélène Ferron, a subliniat, la rândul ei, importanța unei atmosfere primitoare: își doresc ca muzeul să nu pară distant, ci să fie un spațiu cu adevărat prietenos, în care vizitatorii să se simtă firesc, ca acasă.

 În total, patrimoniul cuprinde aproximativ 7.000 de lucrări, dintre care 2.500 sunt împrumuturi pe termen lung de la Luvru. O atenție specială merită și fondul de desene: muzeul deține în jur de 3.500 de desene, dintre care sunt expuse simultan 50, iar selecția se schimbă trimestrial. Reconstrucția nu a însemnat doar modernizare tehnică. Au fost restaurate mozaicurile de pardoseală realizate de Giandomenico Facchina, precum și structura acoperișului de sticlă, în formă de diamant, din curtea centrală. Pentru extindere a fost cumpărată și o clădire a unei școli din vecinătate, astfel că spațiile expoziționale s-au dublat față de dimensiunea anterioară. Instituția a fost completată și cu o cafenea, precum și cu birouri.