Capitala care pare goală, deși are peste un milion de locuitori

Țara încearcă să-și extindă legăturile externe și să acorde turismului un rol mai important. În 2026, aceste intenții au devenit mai vizibile. În aprilie, Așgabat a găzduit forumul internațional Turkmentravel 2026, unde s-a discutat despre dezvoltarea unor noi trasee turistice, valorificarea zonei Mării Caspice și cooperarea regională de-a lungul Drumului Mătăsii. La sfârșitul lunii septembrie a urmat un pas și mai concret: autoritățile au prezentat un nou sistem de vize electronice și de înregistrare online a străinilor, introdus de la 1 octombrie 2026. Procedura nu înseamnă însă că turiștii pot intra complet independent în țară. Pentru vizele turistice electronice, o agenție de turism continuă să joace rolul de intermediar, însă vechiul proces în două etape, care presupunea mai întâi obținerea separată a unei scrisori de invitație, a fost simplificat.

Aspectul actual al Așgabatului s-a conturat mai ales după independența Turkmenistanului, în 1991, când veniturile din gaze naturale au susținut ample proiecte de stat. Marmura albă a devenit atât de prezentă, încât este una dintre cele mai evidente trăsături ale capitalei. În 2013, orașul a intrat în Guinness World Records pentru cea mai mare densitate de clădiri placate cu marmură albă. Pe o suprafață de 22 de kilometri pătrați au fost numărate 543 de astfel de construcții, ale căror fațade însumează peste 4,5 milioane de metri pătrați de marmură.

Albul a ajuns să domine și pe șosele. Începând din 2015, presa independentă a relatat despre restricții privind importul automobilelor închise la culoare, iar ulterior, în Așgabat, mașini negre sau de alte culori au fost ridicate de autorități, proprietarii fiind obligați în unele cazuri să le revopsească în alb sau în nuanțe deschise. Dincolo de clădirile monumentale și bulevardele largi, capitala are o particularitate care atrage imediat atenția: în numeroase imagini din centru apar foarte puțini pietoni. Recensământul din 2022 indică peste un milion de locuitori în Așgabat, însă zonele monumentale ale orașului par frecvent aproape pustii.

Bulevardele foarte largi, distanțele mari dintre clădiri, temperaturile ridicate din timpul verii și concentrarea unei părți a vieții cotidiene în cartierele rezidențiale și în piețe pot contribui la această impresie. La aceasta se adaugă contextul politic al Turkmenistanului, unde libertatea de exprimare, accesul la informații și libertatea de circulație sunt puternic restricționate. Se conturează astfel un contrast aparte: Turkmenistanul încearcă să atragă mai mulți vizitatori și să-și facă turismul mai accesibil, dar rămâne o destinație dificil de organizat independent. Iar Așgabat, cu peste un milion de locuitori, continuă să ofere una dintre cele mai neobișnuite imagini urbane din regiune: o capitală monumentală în care centrul poate părea, uneori, aproape gol.