Cea mai veche sticlă de vin nedeschisă din lume are aproape 1.700 de ani Cea mai veche sticlă de vin nedeschisă din lume are aproape 1.700 de ani
ILUSTRAȚIE
Foto: Shutterstock

2025-08-22

  • Drive
  • Gastronomie
  • Cea mai veche sticlă de vin nedeschisă din lume are aproape 1.700 de ani

Cea mai veche sticlă de vin nedeschisă din lume are aproape 1.700 de ani

Sigilată cu ceară și ulei de măsline, o sticlă romană de 1,5 litri descoperită într-un mormânt la Speyer a supraviețuit neatinsă aproape 1.700 de ani. Deși cercetătorii cred că băutura și-a pierdut alcoolul, infuzia de ierburi rămâne un indiciu fascinant despre gusturile Romei antice.

Römerwein, cunoscută și ca „sticla de vin de la Speyer” — denumită după orașul german în care a fost descoperită, în mormântul unui nobil roman din secolul al IV-lea d.Hr. — este datată între anii 325–359 d.Hr. și poartă distincția rară de a fi cea mai veche sticlă de vin cunoscută care a rămas nedeschisă.

Recipientul, un vas de sticlă de 1,5 litri cu umeri pronunțați, amintind de o amforă și ornamentat cu elemente în formă de delfini, nu-i mai folosește demult proprietarului, însă continuă să stârnească curiozitatea cercetătorilor: nimeni nu știe cu certitudine ce s-ar întâmpla cu lichidul dacă ar fi expus la aer, motiv pentru care sigiliul rămâne intact. Dopul gros, realizat din ceară și ulei de măsline, a păstrat un mediu remarcabil de etanș; specialiștii presupun că băutura și-a pierdut cea mai mare parte din conținutul de etanol. Chiar și așa, în interior se află în continuare o cantitate considerabilă de vin, diluat cu un amestec de ierburi.

Römerwein poate fi admirată la Muzeul de Istorie al Palatinatului din Speyer — o oprire fascinantă pentru oricine ajunge în zonă.  Nu vei putea degusta acolo vin antic, dar îți poți completa experiența, măcar imaginar, în Sicilia: la Universitatea din Catania, în 2013, cercetătorii au recreat tehnicile antice de vinificație, au înființat o vie și au urmat întocmai metodele vechi, folosind unelte din lemn și fâșii de trestie pentru legarea vițelor. Fără mecanizare, pesticide sau îngrășăminte, ci doar substanțe organice — așa lucrau și producătorii de vin romani. Echipa siciliană s-a ghidat după recomandările despre viticultură lăsate de Vergiliu în „Georgicele” și de Columella, cultivator din secolul I d.Hr., al cărui manual detaliat de vinificație a rămas în uz până în secolul al XVII-lea.

În Antichitate, vinul se îndulcea adesea cu miere și apă și se aromatiza cu ierburi. Iar dacă italienii de azi beau moderat la masă, romanii erau mai înclinați spre chefuri bahice — poate că exact la așa ceva spera și nobilul din mormântul de la Speyer, în viața de apoi, în stilul vremii.

Urmărește canalele noastre de socializare pentru a nu pierde conținutul nostru actualizat constant: ne găsești pe TikTok , Instagram , YouTube și Facebook ca Drive Magazine Romania!