Care sunt cele mai congestionate orașe din România și care este soluția?

Schimbarea majoră față de anii trecuți este „mutarea” vârfului de trafic spre mijlocul zilei. Intervalul 11:00–14:00 devine noul moment critic, alimentat de programe flexibile, orare decalate și drumuri fragmentate către școli, piețe, spitale sau ghișee locale, peste care se suprapun curieratul, livrările de mâncare și serviciile tip ride-hailing.

– subliniază Florian Filat, director executiv al Institutului pentru Orașe Vizionare și manager de proiect al City Index, atrăgând atenția că soluțiile trebuie să vizeze mobilitatea de proximitate, nu doar fluxurile de intrare/ieșire din oraș.

Presiunea asupra orașelor mari rămâne ridicată. Bucureștiul se desprinde net, cu un ETTR de aproximativ 45%. Timișoara și Iași depășesc, la rândul lor, pragul de nouă zile pierdute pe an – semn că, fără intervenții structurale (benzi dedicate pentru transportul public, semaforizare adaptivă, management modern al parcărilor, ferestre orare pentru livrări), timpul pierdut va continua să crească. Există însă și vești bune la scară largă: Brăila și Galați, fiecare cu peste 150.000 de locuitori, intră în zona „verde”, cu doar 3,6–4,3 zile pierdute anual. Mesajul e limpede: nu mărimea orașului decide soarta traficului, ci ritmul mediu al mobilității și diferențele moderate între weekend și zilele lucrătoare.

Ierarhia s-a schimbat semnificativ față de 2024: Oradea urcă 17 poziții, Alba Iulia și Bistrița câte opt, iar Reșița își consolidează poziția de lider. La polul opus, inclusiv orașe mici regresează abrupt: Alexandria și Cluj-Napoca coboară câte șapte poziții, Brașov și Tulcea pierd câte cinci – efect al presiunilor noi asupra rețelelor, al șantierelor prelungite sau al unui management mai puțin eficient al traficului.