De la cobai la dansul morții: cum se sărbătorește Paștele în lume

În Verges, un oraș medieval catalan, se desfășoară în fiecare an o procesiune impresionantă în noaptea de joi spre vineri, cunoscută sub numele de „dansa de la mort” (dansul morții). Oameni costumați în schelete, purtând coase și urne cu cenușă, mărșăluiesc pe străzi, amintind de suferințele lui Iisus în timpul Drumului Crucii. Acest obicei datează din secolul al XIV-lea, ca o formă de reflecție asupra morții în contextul epidemiei de ciumă care a devastat Europa.

În cultura tradițională peruană, porcușorul de Guineea este o delicatesă apreciată de peste o mie de ani. Acest lucru este ilustrat într-o frescă renascentistă dintr-o biserică de lângă Cusco, unde, în reprezentarea Cinei celei de Taină, în fața lui Iisus este așezat un cobai. Se crede că spaniolii colonialiști au dorit astfel să apropie creștinismul de obiceiurile indigene locale.

În satul Haux din Franța, aproximativ 4.500 de ouă sunt sparte și transformate într-o omletă uriașă, pregătită în piața centrală și din care se servește întreaga comunitate. Legenda locală spune că, odată, Napoleon și-a staționat armata în oraș și a cerut o omletă la micul dejun. Aceasta i-a plăcut atât de mult, încât le-a ordonat soldaților să adune toate ouăle din localitate pentru a pregăti o omletă uriașă pentru toată armata.

În anumite regiuni din nord-vestul Angliei și din Scoția, Duminica Paștelui este marcată printr-un joc vechi de secole: rostogolirea ouălor pe dealuri. Pe colinele Holcombe Hill, lângă Ramsbottom, sau pe pantele Avenham Hill din Preston, familiile se adună pentru a rostogoli ouă decorate manual. Copiii se întrec să vadă ale cui ouă ajung mai departe – chiar dacă se sparg în bucăți spectaculoase pe drum.

În nordul Germaniei, tradiția „roții de Paște” constă în aprinderea unei roți de stejar umplută cu iarbă, paie sau ramuri uscate, uneori rămase de la pomul de Crăciun. Roata aprinsă este apoi rostogolită pe o pantă – dacă ajunge întreagă la bază, se spune că anul va aduce o recoltă bogată. O altă tradiție pascală este colectarea apei de la un izvor în dimineața Paștelui, despre care se crede că are proprietăți magice și conferă pielii o frumusețe aparte.

În Brazilia, tradițiile pascale nu implică ouă, ci o efigie din paie care îl reprezintă pe Iuda Iscarioteanul. În noaptea dinaintea Învierii, această păpușă este dusă în piața centrală și este arsă, spânzurată sau lovită – un act simbolic de răzbunare pentru trădarea lui Iisus. Tradiția este păstrată și în alte regiuni ale Americii Latine, inclusiv în noaptea de Anul Nou, ca mod de alungare a spiritelor rele.

Poate cel mai spectaculos ritual de Paște are loc în Guatemala, unde locuitorii creează adevărate opere de artă pe străzi, folosind rumeguș colorat în nuanțele curcubeului. Modelele florale și geometrice alcătuiesc un „covor” care se întinde de-a lungul traseului procesiunilor religioase. Când mulțimile trec peste ele, aceste creații efemere se transformă într-un adevărat spectacol vizual de culoare.