Locuitorii unei mega-destinații europene s-au săturat de turiști și dau în judecată propriii conducători

Pentru 2025, prognoza urcă spre aproape 24 de milioane, iar inițiativa civică „Amsterdam heeft een Keuze”, susținută de 12 organizații, cere măsuri mai dure: majorarea taxei de turism, răscumpărarea licențelor hoteliere și interzicerea accesului turiștilor în coffee shopuri – în linie cu restul Olandei. Primăria invocă deja un arsenal consistent: restrângerea închirierilor turistice, campania „Stay Away” împotriva turismului de petrecere, interdicția de a fuma canabis pe stradă în Cartierul Roșu și cea mai ridicată taxă de turism din Europa (12,5% din tariful de cazare).

În 2024 a fost înghețată și dezvoltarea hotelieră – cu regula „unul intră, unul iese”, fără creșterea capacității – semn că orașul încearcă să-și reducă dependența de volume. Pe segmentul croazierelor, Amsterdam reduce din 2026 numărul de escale maritime la maximum 100 pe an, iar din 2027 impune alimentarea de la țărm (shore power) – măsuri care pregătesc relocarea terminalului din centrul orașului până în 2035. Parțial, fluxurile vor fi deviate spre Rotterdam.

Cazul Amsterdam nu este izolat, ci parte dintr-un viraj european. Veneția taxează vizitatorii de o zi în perioadele de vârf, un instrument calibrat pentru a proteja un patrimoniu fragil. La Florența, noile închirieri de tip Airbnb sunt interzise în centrul istoric, în timp ce, pe Coasta Amalfi, accesul auto este limitat prin alternarea numerelor de înmatriculare în zile aglomerate. Barcelona a anunțat eliminarea treptată, până în 2028, a peste 10.000 de apartamente turistice licențiate; în Insulele Baleare funcționează de ani buni o taxă de sustenabilitate, iar în Insulele Canare protestele de stradă au cerut limitarea clară a vizitatorilor.