Spectacol dublu pe cer: conjuncție rară și ploaia de Perseide, vizibile din România

În diminețile dintre 11 și 13 august, cerul estic al României va oferi un spectacol astronomic de excepție: Venus și Jupiter, cele mai luminoase planete observabile de pe Pământ, vor apărea extrem de apropiate una de cealaltă, la o distanță aparentă echivalentă cu două diametre lunare. Acest fenomen rar, numit conjuncție, va atinge apogeul pe 12 august și va putea fi observat chiar înainte de răsărit, începând cu ora 4 dimineața.

În acele ore timpurii, Venus va străluci intens, asemenea unei stele albe și reci, fiind de fapt cel mai luminos obiect ceresc după Lună. Jupiter, deși ușor mai puțin strălucitor, va fi totuși mai luminos decât orice altă stea de pe cer. Perechea se va înălța treptat până la o altitudine de 13 grade deasupra orizontului estic până la ora 5. Pentru observarea lor este esențial un cer senin și un orizont liber de obstacole către est. Deja, în zilele premergătoare conjuncției, planetele se apropie vizibil una de cealaltă. Mișcarea lor aparentă este cauzată de orbitele proprii în jurul Soarelui: Jupiter se îndepărtează vizibil de Soare, în timp ce Venus se apropie tot mai mult de el. După acest eveniment, o conjuncție atât de apropiată între cele două planete nu va mai avea loc până în iunie 2026.

Fenomenul poate fi admirat cu ochiul liber sau cu un binoclu simplu pentru o experiență mai detaliată. Prin acesta, Venus își păstrează aspectul stelar intens, în timp ce Jupiter poate fi recunoscut ca un mic disc luminos. În jurul său pot fi observate lunile galileene: Io, Europa, Ganimede și Callisto, care apar ca puncte luminoase discrete. Un telescop cu o mărire de 100–150 de ori va permite chiar și observarea fazei lui Venus, care va prezenta o iluminare de aproximativ 79%.

Această conjuncție planetară coincide cu perioada de activitate maximă a curentului de meteori Perseide, care luminează cerul în fiecare an între 17 iulie și 24 august, cu un vârf în jurul datei de 12–13 august. Perseidele sunt fragmente lăsate în urmă de cometa Swift-Tuttle, iar atunci când aceste particule intră în atmosfera Pământului, se aprind și creează ceea ce numim „stele căzătoare”. În nopțile senine, se pot observa chiar și 60–100 de meteori pe oră. Ceea ce le face și mai speciale este viteza lor ridicată — pot atinge până la 59 km/s — și apariția frecventă a bolizilor, meteori foarte strălucitori ce pot lăsa dâre vizibile pe cer.