​Tipuri de bere

Diferențiem cinci feluri de bere de bază: berea cu fermentare spontană (Lambic), cu fermentare joasă (Lager), cu fermentare înaltă (Ale), hibridă (cu fermentare joasă și înaltă) și berea fără alcool.

• Lambicul este un soi de bere belgiană foarte seacă, ușor acrișoară, cu arome fructate și care are foarte puțin acid - aproape fără spumă. Se poate consuma ca atare, dar se pretează și amestecului cu arome, ceea ce o face o bere apreciată de iubitorii berilor cu fructe.
• Britanica bere Ale poate avea nuanțe de culori de la galben deschis până la rubiniu închis, aproape de negru. Este alegerea perfectă pentru iubitorii berilor mai voluptoase. Conținutul mediu de alcool este între 4-8%, din familia Ale făcând parte berea seacă Bitter Ale, cea dulce Cream Ale, Porter: berea ușor dulceagă, cu aromă prăjită, Scotch Ale: o bere ce aduce cu gustul de whisky și rubiniul Irish Red Ale.
• Berea Lager cu fermentare joasă are origini bavareze, fiind printre cele mai populare. Cel mai cunoscut tip din această categorie este berea Pils, totodată una dintre primele beri de succes din gamă. Un alt reprezentant cunoscut al categoriei de fermentaţie joasă este Bock, ce provine din Saxonia Inferioară.
• Așa-numitele beri hibride sunt cele în care se amestecă un element din variantele de fermentaţie joasă și înaltă, cum ar fi de exemplu berea albă, care la origini este o bere de fermentaţie înaltă, dar câteodată pentru o maturare mai bună i se adaugă și drojdie de fermentaţie joasă. Berea dampfbier precum și berile speciale, condimentate ori cele afumate merită și ele amintite în listă – ele își dobândesc aroma specială de la malțul din orz uscat în cuptor.
• Este bine de știut că și berea fără alcool, care după mulți nu este considerată bere adevărată, conține o cantitate minimă de alcool. La berile normale conținutul de materie uscată este în jur de 11%, în timp ce berile fără alcool au un conținut de 6%.

​Ce sunt berile artizanale?

O categorie foarte populară o constituie berile artizanale.

De ce le numim artizanale? Deoarece sunt preparate de ateliere mici în cantități mici, din materii prime naturale și fără conservanți. Variațiile berilor la scară mică pot fi infinite, produsul final depinzând de imaginația berarului. Însă doar pentru că o bere a primit calificativul „artizanal” nu înseamnă că are și un gust impecabil – așadar să le alegem cu grijă.

​Din ce servim berea?

• Berile mai ușoare, cum ar fi Ale, Lager, Lagerul brun și Bitter Ale se servesc din tradiționalele halbe cu mâner, dar și din pahare de tip pilsen ori din așa-numitele vaze pilsen.
• Berile britanice de tip Ale se servesc din pahare clasice pint, care se deschid ușor în partea superioară.
• Berile porter arată bine în pahare simple „de apă” ceva mai groase, de 3 dl, așa numitele pahare Shaker.
• Berile cu conținut ridicat de alcool (Double IPA, berile Ale belgiene, Bock, Russian Imperial Stout) sunt mai puțin acidulate, formează puțină spumă, însă buchetul olfactiv este mult mai bogat. Să le servim din pahare autentice Snifter - acestea sunt un pic mai mari decât paharele obișnuite de coniac, dar au o formă asemănătoare.
• Să nu uităm de paharele specifice berilor germane de grâu, cu forma lor zveltă ce se închid într-o ușoară curbă la margine, ce cuprinde spuma ușoară caracteristică berilor albe. O regulă de bază: spre deosebire de vinuri, paharele de bere trebuie umplute până la margine.

​Temperatura ideală la care trebuie consumate tipurile de bere

• 6-7 grade – Lager ușor
• 7-9 grade – Pilsen și grâu
• 8-10 grade – Ale, Bitter, Lager brun și negru, grâu, IPA ușor, Ale blond belgian
• 10-12 grade – Ale roșu, bere blondă și Bock, double IPA
• 12-15 grade – Strong Ale, bere trapist, Imperial Stout