De ce dormim mai prost în hoteluri? Explicația surprinzătoare a specialiștilor

Persoanele afectate adorm mai greu și se trezesc mai des, indiferent dacă sunt călători frecvenți sau pleacă rar în vacanță. Fenomenul a fost confirmat de numeroase studii și ar putea avea rădăcini evolutive, explică Anna Wick, cercetătoare în domeniul somnului la Universitatea din Fribourg, Elveția. Creierul adormit ar rămâne parțial vigilent într-un mediu necunoscut, ca reacție de adaptare. Ahmad Mayeli, profesor de psihiatrie și cercetător al somnului la Universitatea din Pittsburgh, spune că majoritatea oamenilor trec prin acest fenomen, chiar dacă uneori este atât de slab încât nu îl observă. În medie, într-un mediu nou dormim cu 20–30 de minute mai puțin. Cercetările sale au identificat, în prima noapte, o activitate mai redusă a undelor lente în regiunile frontale ale creierului, asociate cu somnul profund, precum și alte modificări ale activității cerebrale. Cu alte cuvinte, în prima noapte nu doar dormim mai puțin, ci somnul poate fi și mai superficial. Mayeli compară fenomenul, cu rezerve, cu felul în care o parte a creierului delfinilor rămâne trează în timpul somnului.

Vârsta contează. Efectul este mai pronunțat la copii, adolescenți și vârstnici și tinde să se accentueze odată cu înaintarea în vârstă. Persoanele de aproximativ 20 de ani par să fie cel mai puțin afectate. Mayeli crede că această reacție ar putea proveni dintr-un mecanism vechi de apărare: de-a lungul evoluției, un loc necunoscut putea însemna un risc mai mare în timpul odihnei. Pentru creier, diferența dintre un hotel modern și un mediu necunoscut din trecut nu este întotdeauna atât de mare pe cât pare. Potrivit lui Wick, efectul se estompează de obicei după prima noapte petrecută în noul loc.

Lisa Strauss, psihologă specializată în terapia cognitiv-comportamentală a tulburărilor de somn, spune că există și alți factori. Călătoria în sine poate afecta odihna chiar dacă nu schimbăm fusul orar. Lumina intermitentă a unui detector de fum, zgomotele sau tensiunile dintre persoane, de exemplu în timpul unei vizite la rude cu care relația este dificilă, pot contribui și ele. Uneori se întâmplă însă contrariul. Oboseala după o zi lungă de drum sau senzația de desprindere de stresul cotidian îi poate ajuta pe unii să doarmă mai bine. Persoanele care au insomnii acasă pot dormi uneori mai bine într-un loc nou, deoarece nu îl asociază cu nopți dificile. Cei predispuși la anxietate sunt mai vulnerabili. Grija că nu vor putea adormi poate deveni chiar motivul care îi ține treji, transformând problema într-o profeție care se împlinește singură.

Strauss recomandă reguli simple de igienă a somnului: o cameră răcoroasă și întunecată, aceeași oră de culcare, o rutină de seară și evitarea ecranelor cu suficient timp înainte de somn. Este util ca aceste obiceiuri să fie reluate cu câteva zile sau chiar săptămâni înaintea unei călătorii importante. Ajută și familiarizarea cu noul loc. Petrecerea unui timp în cameră și în noul pat înainte de culcare, cititul sau o altă activitate liniștită și familiară pot face mediul să pară mai puțin străin. Un obiect cunoscut, precum perna sau pătura preferată, poate avea același efect. Persoanele foarte anxioase pot încerca să își imagineze un loc sigur și familiar din natură, cum ar fi o plajă sau un traseu preferat, și să observe senzația de neliniște fără să se concentreze excesiv asupra ei. Strauss recomandă și formulări pozitive prin care persoana își amintește că este în siguranță, iubită și capabilă să se liniștească, pentru a diminua starea de hiperalertă. Mayeli subliniază că efectul primei nopți nu este, în general, un motiv de îngrijorare. Dacă urmează însă o întâlnire, o competiție sau un eveniment important, recomandă sosirea cu o zi mai devreme, astfel încât organismul să aibă timp să se adapteze.

(Euronews)