Deși panino era deja menționat într-o carte de bucate din secolul al XVI-lea, a devenit cu adevărat popular abia în anii 1970 în barurile din Milano.

Panino, care înseamnă pâine mică în italiană, era considerat un prânz tradițional al muncitorilor.

A devenit foarte popular când, datorită imigranților italieni, a ajuns în Statele Unite. În anii ’80 ai secolului trecut, în jurul lui panino s-a creat o întreagă cultură pop, provocând o adevărată revoluție culinară pe piața relativ plictisitoare a sandvișurilor americane.

De ce este panino atât de special?

Italienii îl fac în mod tradițional din ciabatta, focaccia sau baghetă din grâu integral. Este recomandat să alegem un produs de patiserie potrivit și pentru grătar. Umplutura poate fi diferită, important este ca aluatul să se încălzească bine pe grătar, ingredientele să se mixeze și rezultatul final să fie gustos și crocant. Ca urmare a prăjirii, sandvișul devine mai plat, așa că, spre deosebire de un hamburger, este mai ușor de mâncat. Este interesant că aparatul de sandviș a fost creat de inventatorul becului electric, Thomas Edison, în 1920. Ca și în cazul multor altor invenții, a durat ani înainte ca acesta să fie folosit efectiv.