Un traseu de drumeţie marcat, cu posibilităţi de cazare și de masă, care străbate Transilvania pe 1.400 km – este posibil acest lucru? Da! A fost finalizat unul dintre cele mai ambiţioase proiecte turistice din ultimii ani, Via Transilvanica, cel mai lung traseu marcat din România. Normal, de la idee până la realizarea efectivă a proiectului unic în țară au trebuit depășite multe provocări.

„Fără un produs finit concret, este greu să aduni fonduri pe baza unor vise. Dar am avut și noroc, deoarece sponsori principali, cât și companii mai mici au avut încredere în ideea noastă de la bun început, chiar dacă, poate, nu au înțeles pe deplin amplitudinea inițiativei” – a dezvăluit Alin Ușeriu, președintele organizației Tășuleasa Social, cu o istorie de peste 22 de ani.

A doua cea mai mare provocare a fost să adune laolaltă oameni din comunități diferite, partide politice diferite sau chiar de etnii diferite, fără a căror muncă și ajutor proiectul nu ar fi fost posibil.

Via Transilvanica prin 400 de așezări diferite ce aparțin de 107 unități administrative din 10 județe.

„Uneori acest lucru s-a întâmplat repede și cu spor, alteori a durat câțiva ani să ne primească și să discute cu noi – a spus Alin Ușeriu. – Dacă la început, când am lansat ideea traseului, am crezut că vom lucra 10 ani la realizarea acestuia, iată că în 4 ani și jumătate lansăm cei 1.400 kilometri gata de parcurs. Aceasta este o performanță pe care nu am fi reușit-o fără voluntari dedicați, oameni perseverenți și cu suflet.”

PE UNDE S-O LUĂM?

Fost ghid montan, Alin Ușeriu are o experiență vastă prin munții noștri sau alte locuri de importanță turistică din țară. Astfel și-a făcut o anumită idee asupra traseului Via Transilvanica, apoi a apelat la părerile experților din fiecare zonă, la oameni care își cunosc bine județul, munții sau traseele. Au încercat să colaboreze cu autoritățile locale sau organizații locale care amenajaseră deja trasee de drumeții marcate.

„Noi le-am lipit laolaltă, le-am legat, le-am unit, ne-am folosit și de câteva existente și am desenat altele noi acolo unde era cazul.”

Un aspect important a fost ca drumul să treacă prin locuri cu mare valoare culturală, prin locuri cu diversitate etnică, dar și geografică, prin locuri în care se deosebesc experiențele culinare, culturale și chiar folclorice.

„Astfel, un drumeț are parte de ospitalitatea și spiritualitatea bucovineană, de gospodăriile minunate și de accentul ardelenesc ale Ținutului de Sus, de experiențele culinare, prietenia și pălinca din Terra Sicolorum, de arhitectura impresionantă și obiceiurile săsești din Terra Saxonum, arheologia și istoria din Terra Dacica, geografia și peisajele excepționale din Terra Banatica și, nu în ultimul rând, de clima, ospitalitatea și bogăția culturală din apropierea Dunării, din Terra Romana” – a dezvăluit Anna Székely, directorul executiv al organizației Tășuleasa Social.

Deși traseul a fost gândit să conțină cât mai puține tronsoane grele, acest lucru, desigur, nu s-a putut realiza pe deplin în zonele muntoase. Terenuri ceva mai dificile, dar poate cu atât mai frumoase și mai interesante pot fi găsite după punctul de plecare din Bucovina și în unele părți ale județului Hunedoara.

Peste tot însă, traseul ajunge treptat la altitudini mai mari iar, de obicei, a doua zi urmează secțiuni mai scurte și mai ușoare.

Marcajul specific este un T portocaliu, într‑un cerc de aceeași culoare, pe un fundal alb.

ambasadorii Via Transilvanica

„TÂNJIM DUPĂ LOCURI DIN AFARĂ, DAR UITĂM CÂT DE FRUMOASĂ ESTE ŢARA NOASTRĂ. VIA TRANSILVANICA NE AJUTĂ DIN PLIN SĂ NE AMINTIM DIN NOU DE ACEST LUCRU.”

Pavel Bartoș – actor, prezentator TV, regizor

„CÂND AI UN PROIECT ADEVĂRAT, AI VOINŢĂ ȘI OAMENI CARE VOR SĂ DUCĂ LUCRURILE LA BUN SFÂRȘIT, POŢI FACE CHIAR ȘI 1.400 DE KM DE DRUM.”

AMALIA ENACHE – realizator-prezentator, Știrile Pro TV

„PE ACEST DRUM VOM DESCOPERI NU NUMAI CĂ ROMÂNIA ARE LOCURI FOARTE FRUMOASE, DAR ȘI CĂ ARE OAMENI FAINI.”

DRAGOȘ BUCURENCI – jurnalist, activist, consultant în comunicare