Ți-e frică de turbulențe? Companiile aeriene încearcă să le domolească cu tehnologia AI

Studiile meteorologilor de la Universitatea din Reading arată că turbulențele de tip „clear-air” – cele care apar pe cer senin, fără nori sau furtuni la orizont – au crescut semnificativ în ultimele decenii. Deasupra Atlanticului de Nord, una dintre cele mai aglomerate rute aeriene, intensitatea turbulențelor severe este cu aproximativ 55% mai mare decât în 1979, iar creșteri similare se observă și deasupra Americii de Nord și altor regiuni intens tranzitate.

Motivul? Aerul mai cald, alimentat de emisiile de CO₂, modifică jet stream-urile și diferențele de viteză dintre straturile de aer, exact ingredientele care generează turbulențe în aer curat. Rezultatul nu este neapărat un zbor mai periculos, ci unul mai „bâțâit” și mai greu de anticipat.

Că riscul nu e deloc teoretic, o arată și incidentele: pe 21 mai 2024, un zbor Singapore Airlines de la Londra la Singapore a intrat într-o zonă de turbulențe extreme deasupra Myanmarului, un pasager a murit, iar zeci au fost răniți, acesta fiind primul deces legat de turbulențe pe un zbor comercial în aproximativ 25 de ani. La doar câteva zile distanță, 12 persoane au fost rănite pe un zbor Qatar Airways de la Doha la Dublin, după ce avionul a fost zguduit serios deasupra Turciei. Și totuși, statistic vorbind, turbulențele rămân un risc limitat. Administrația Federală a Aviației (FAA) a raportat 146 de persoane rănite grav în incidente de turbulență între 2009 și 2021 – aproximativ o persoană rănită grav la un milion de zboruri. Majoritatea sunt însoțitori de bord, cei care se mișcă prin cabină atunci când avionul „se scutură” brusc.

Pentru a reduce și mai mult riscul, companiile aeriene investesc masiv în tehnologie. Emirates, de exemplu, a implementat un sistem complex bazat pe inteligență artificială, care combină aplicații precum SkyPath și Lido mPilot cu platforma globală IATA Turbulence Aware. Practic, avionul primește în cockpit, în timp real, hărți cu zonele de turbulență detectate de alte aeronave, date meteo de înaltă rezoluție și analize predictive generate de algoritmi de machine learning. Scopul: să ocolească zonele cele mai dure înainte ca pasagerii să fie nevoiți să înfigă unghiile în cotiere. În paralel, industria își schimbă și procedurile: unele companii, precum Southwest, încheie serviciul de bar la bord mai devreme, pentru ca pasagerii să stea mai mult timp cu centura de siguranță pusă, iar Singapore Airlines a introdus reguli mai stricte privind servirea meselor atunci când semnalul luminos pentru centura de siguranță este aprins.