Acest tip de valiză riscă cel mai mult să fie aruncată la manipularea bagajelor

Când predăm bagajul la înregistrarea pentru zbor, pierdem complet controlul asupra lui până la destinație. Între cele două momente, valiza trece prin benzi transportoare, cărucioare și, în cazul multor aeronave, este încărcată manual în cală. Iar timpul disponibil pentru această operațiune poate fi foarte scurt. Un angajat care a lucrat la manipularea bagajelor a explicat pentru publicația Express că printre cele mai incomode sunt valizele fără roți. Motivul nu ține de vreo intenție a personalului de a le deteriora, ci de modul în care sunt încărcate anumite avioane. În calele în care bagajele trebuie stivuite manual, valizele pot avea de parcurs mai mulți metri până la angajatul aflat în partea din spate. Dacă au roți bune, pot fi împinse sau rostogolite. Dacă nu au, soluția rapidă este adesea aruncarea lor către colegul care le așază.

Există însă o diferență importantă între cele două tipuri principale de valize cu roți. Modelele clasice cu două roți au roțile fixe și sunt concepute în primul rând pentru a fi trase înclinate, în spatele călătorului. Valizele cu patru roți pivotante au, în schimb, roți care se rotesc la 360 de grade și pot fi împinse în orice direcție fără ca bagajul să fie înclinat. Pentru personalul care lucrează în cală, această diferență contează. O valiză cu două roți funcționale poate fi rostogolită și este, în general, mai ușor de manipulat decât una fără roți. Modelele cu patru roți pivotante sunt însă și mai simplu de împins lateral sau înainte prin spațiul îngust al calei, fără să fie nevoie să fie întoarse sau ridicate la fiecare schimbare de direcție. De aceea, o valiză cu cel puțin două roți de bună calitate are șanse mai mari să fie rostogolită decât aruncată, iar un model cu patru roți pivotante și perfect funcționale poate fi și mai ușor de manevrat.

Există însă un detaliu important: toate roțile trebuie să funcționeze. Un angajat descria drept deosebit de incomode valizele cu patru roți pivotante dintre care una este blocată. Personalul încearcă să le împingă, dar roata defectă le deviază sau le face să se răstoarne după câțiva centimetri, astfel încât bagajul trebuie ridicat din nou. Experiența nu este singulară. Un manipulator de bagaje intervievat de Condé Nast Traveler spunea că valizele cu patru roți pivotante sunt ușor de așezat și de împins către colegi, în timp ce modelele cu două roți, care nu se deplasează la fel de ușor lateral, pot ajunge să fie trase sau aruncate atunci când echipa lucrează contra cronometru. Contează și mânerele. Un mâner solid în partea inferioară, lângă roți, le permite angajaților să prindă mai ușor bagajul atunci când îl ridică și îl stivuiesc. În schimb, curelele, accesoriile proeminente și etichetele voluminoase se pot agăța în instalațiile de sortare sau de încărcare.

Nici forma neobișnuită nu ajută.  Bagajele supradimensionate sau atipice sunt mai greu de integrat în fluxul obișnuit, iar cărucioarele pentru copii sunt menționate de un fost angajat printre obiectele care riscă mai frecvent să rămână în urmă. Și mai există un sfat important pentru cei preocupați de pierderea bagajului: dacă există această posibilitate, un zbor direct poate reduce riscul. Problemele apar frecvent la transfer, când bagajul trebuie mutat de la un avion la altul într-un interval uneori foarte scurt. Așadar, pentru un bagaj de cală nu contează doar rezistența materialului sau aspectul exterior. Roțile de calitate, în special cele patru roți pivotante care funcționează corect, mânerele solide, forma simplă și cât mai puține elemente care se pot agăța îl fac mai ușor de manipulat. Nu garantează că valiza va ajunge fără nicio zgârietură, dar le ușurează munca celor care trebuie să mute sute de bagaje într-un timp foarte scurt.