Clădirea uriașă din vecinătate care seamănă cu un OZN și a fost abandonată după căderea dictaturii

La 1.432 de metri altitudine, în Munții Balcani, se ridică unul dintre cele mai neobișnuite monumente ale Europei. Este Buzludja, fosta Casă-Monument a Partidului Comunist Bulgar, o construcție masivă din beton, cu un corp circular de aproximativ 60 de metri în diametru și un turn înalt de 70 de metri. Privită de la distanță, clădirea seamănă cu o navă extraterestră aterizată pe creasta muntelui. Tocmai această înfățișare i-a adus porecla de „OZN-ul din Balcani”. Povestea monumentului este însă strâns legată de istoria politică a Bulgariei.

ȘAPTE ANI DE CONSTRUCȚIE PENTRU OPT ANI DE FUNCȚIONARE

Lucrările au început în ianuarie 1974, după proiectul arhitectului Gheorghi Stoilov. Locul nu fusese ales întâmplător: în 1891, pe muntele Buzludja avusese loc o reuniune a socialiștilor bulgari, considerată un moment important în istoria mișcării din care avea să se formeze ulterior Partidul Comunist Bulgar. Pentru construirea monumentului, inginerii au coborât vârful muntelui cu aproximativ nouă metri, îndepărtând 15.000 de metri cubi de rocă. La lucrări au participat peste 6.000 de muncitori, militari, ingineri și artiști. Au fost utilizate cantități impresionante de materiale, inclusiv aproximativ 70.000 de tone de beton și 3.000 de tone de oțel. Interiorul a fost decorat cu 937 de metri pătrați de mozaicuri, realizate de zeci de artiști bulgari. Sala circulară principală era dominată de imagini ale liderilor comuniști și de reprezentări ale muncitorilor, agriculturii și industriei. Pe turnul exterior se aflau două stele roșii uriașe, realizate din sticlă colorată, care puteau fi iluminate. Monumentul a fost inaugurat la 23 august 1981, în prezența lui Todor Jivkov, liderul de atunci al Bulgariei. A funcționat ca muzeu politic și spațiu pentru ceremonii oficiale, primind aproape două milioane de vizitatori până în 1989.

DE LA SIMBOL AL PUTERII LA CLĂDIRE ABANDONATĂ

Prăbușirea dictaturii din Bulgaria, în 1989, a schimbat radical soarta construcției. Monumentul și-a pierdut funcția politică, iar întreținerea sa a fost treptat abandonată. În anii următori, clădirea a fost devastată de furturi și vandalism. Învelitoarea metalică a acoperișului, instalațiile și numeroase elemente decorative au fost demontate. Prin acoperișul deteriorat a început să pătrundă apa, iar ciclurile de îngheț și dezgheț au accelerat degradarea interiorului. O parte dintre mozaicurile monumentale s-au desprins de pe pereți, iar altele au fost distruse. Din sala care găzduia odinioară ceremonii oficiale au rămas pereți deteriorați, fragmente de decorațiuni și structuri de beton expuse intemperiilor. Paradoxal, tocmai această degradare a transformat Buzludja într-o atracție internațională. Fotografii și exploratorii urbani au început să publice imagini spectaculoase cu interiorul abandonat, iar monumentul a devenit cunoscut în întreaga lume.

O RUINĂ PE CARE BULGARIA ÎNCEARCĂ SĂ O SALVEZE

În ultimii ani, situația a început să se schimbe. În 2015 a fost înființată Buzludzha Project Foundation, iar în 2018 monumentul a fost inclus de organizația Europa Nostra printre cele șapte situri de patrimoniu european aflate în cel mai mare pericol. Cu sprijinul unor organizații internaționale, inclusiv Getty Foundation, au început lucrări de conservare a mozaicurilor și de stabilizare a elementelor deteriorate. În 2025 a fost aprobată o nouă etapă a proiectului de conservare, care prevede, printre altele, realizarea unui acoperiș nou și montarea unor ferestre noi, pentru a proteja interiorul de intemperii. Deocamdată, accesul publicului în clădire rămâne interzis din motive de siguranță, însă monumentul poate fi admirat din exterior. Drumul spre vârful Buzludja oferă și panorame asupra Munților Balcani, iar construcția poate fi văzută de la mare distanță.