Cinci trasee vechi din Italia unde drumul contează cât destinația

Farmecul drumurilor care duc la Roma nu este deloc nou. De peste o mie de ani, pelerinii pornesc spre oraș din Anglia, Germania, statele baltice și lumea mediteraneană. Pe lângă rolul religios, aceste rute au ajutat la circulația mărfurilor, ideilor și poveștilor în Europa. Multe dintre ele pot fi parcurse astăzi pe jos, pe trasee bine marcate.

Această formă de turism cultural se dezvoltă rapid în Europa, iar tot mai mulți călători caută trasee care cer atenție, prezență și răbdare. Italia are aici o poziție puternică: inițiativa Antichi Cammini d’Italia, adică Drumurile vechi ale Italiei, reunește pentru prima dată aceste cinci rute într-o promovare internațională comună. Scopul este ca țara să devină unul dintre reperele europene ale turismului cultural lent.

Dintre cele cinci trasee, Via Francigena, „drumul francez”, este cel mai cunoscut la nivel internațional. Istoria sa este legată de jurnalul de călătorie al arhiepiscopului Sigeric de Canterbury, care, în anul 990, a notat cele 79 de opriri făcute pe drumul de întoarcere de la Roma spre Anglia. După mai bine de o mie de ani, pelerinii pot merge încă pe părți ale aceluiași traseu. Numai în Italia, ruta are aproximativ 1.000 de kilometri și 45 de etape. Ea pornește de la Pasul Marele Sfânt Bernard și coboară prin Valea Aosta, Piemont, Lombardia, Emilia-Romagna, Liguria și Toscana, înainte de a ajunge în Lazio.

Puține figuri istorice sunt legate de peisajele Italiei la fel de strâns ca Sfântul Francisc din Assisi. El a renunțat la moștenire, a ales simplitatea radicală și și-a petrecut o mare parte din viață umblând prin centrul Italiei. Via di Francesco, drumul care îi poartă numele, leagă locurile pe care sfântul le-a cunoscut bine. Traseul poate fi parcurs atât dinspre nord, cât și dinspre sud, iar ambele variante se încheie în orașul istoric Assisi. Drumul sudic este ceva mai lung: pornește din Roma și străbate aproximativ 300 de kilometri, împărțiți în 13 etape, trecând prin Sabina și Valea Sfântă de la Rieti. Pe traseu se află patru locuri sacre legate de viața fondatorului ordinului franciscan, printre care Greccio, unde, potrivit tradiției, a fost realizată în 1223 prima scenă a Nașterii Domnului. Cei care parcurg întreaga rută pot primi la Bazilica Sfântul Francisc din Assisi Testimonium, documentul care confirmă încheierea drumului.

Cammino di San Benedetto, adică Drumul Sfântului Benedict, este poate mai puțin cunoscut în afara Italiei, tocmai de aceea se potrivește celor care caută o experiență mai intimă. Sfântul Benedict din Nursia este considerat părintele monahismului occidental, iar moștenirea sa se leagă de trei locuri din centrul Italiei: Norcia, orașul natal, Subiaco, unde a trăit mai bine de treizeci de ani și a întemeiat mai multe mănăstiri, și Montecassino, unde a fondat abația care îi poartă numele. Traseul unește aceste trei locuri și are aproximativ 300 de kilometri, împărțiți în 16 etape. Drumul trece prin peisaje mai tăcute și mai puțin atinse de turism, străbătând zone din Umbria și Lazio.

Romea Strata este cea mai recent recunoscută dintre cele cinci rute: Consiliul Europei a inclus-o în lista traseelor culturale la 17 iunie 2025. Este, în același timp, și cea mai amplă, deoarece se întinde pe peste 4.700 de kilometri și traversează șapte țări: Italia, Austria, Cehia, Polonia, Lituania, Letonia și Estonia. Întregul traseu cuprinde 245 de etape și peste 50 de situri UNESCO, reconstituind rețeaua de drumuri pe care pelerinii veniți din zona baltică o foloseau odinioară pentru a ajunge la Roma. Secțiunea italiană principală are aproximativ 1.000 de kilometri și 47 de etape, de la Tarvisio până în Lazio. În ultima parte, Romea Strata se apropie de Roma prin zona vulcanică aflată la nord de capitală.

Via Romea Germanica are una dintre cele mai interesante povești de origine dintre marile rute europene. Traseul său se bazează pe călătoria din 1236 a abatelui Albert de Stade, descrisă ulterior în Annales Stadenses, text care consemna un itinerar medieval din nordul Germaniei spre Roma. Astăzi, ruta completă poate fi urmărită pe aproximativ 2.200 de kilometri, de la orașul Stade până la capitala Italiei. Partea italiană intră în țară prin pasul Brenner și continuă spre sud pe circa 1.050 de kilometri, înainte de a se uni cu Via Francigena la Montefiascone. De aici, drumul traversează unele dintre cele mai caracteristice peisaje din Lazio: lacul vulcanic Bolsena, Viterbo, Sutri și o variantă care trece prin Civita di Bagnoregio, un oraș revitalizat în mare parte datorită turiștilor. Ridicat pe marginea unei stânci, deasupra văilor de tuf, acesta s-a schimbat puțin de când pelerinii medievali treceau prin apropierea lui.

(Euronews)