2026-04-26
6 litoraluri italiene superbe, mai ieftine și mai liniștite decât Coasta Amalfitană
Coasta Amalfitană este unul dintre cele mai cunoscute țărmuri ale Italiei și, pentru mulți, imaginea perfectă a stilului de viață mediteranean. În realitate, însă, ea înseamnă tot mai des străzi aglomerate, cazări greu de găsit și prețuri ridicate. Cine caută o atmosferă asemănătoare, dar fără presiunea mulțimii, are de unde alege: litoralul italian ascunde destule locuri mai puțin cunoscute, dar la fel de spectaculoase.

La câteva ore sud de Amalfi începe coasta din Cilento, unde golfurile stâncoase și apa limpede se îmbină cu o viață locală încă puțin atinsă de turismul de masă. Zona face parte dintr-un parc național protejat de UNESCO, astfel că peisajul a rămas mai puțin alterat decât în regiunile vecine, mai faimoase. Plajele liniștite Cala Bianca și Cala degli Infreschi, alături de satele cocoțate Agropoli și Acciaroli, dau o idee despre cum arăta sudul Italiei cu decenii în urmă.

Între Roma și Napoli se află insula Ponza, unul dintre refugiile de vară preferate de italieni, deși rar apare în marile recomandări internaționale. În locul plajelor clasice, aici se succed pereți abrupți de stâncă, golfuri ascunse și grote marine. Cea mai bună cale de a înțelege coasta este o excursie cu barca de o zi, când marea trece de la albastru intens la turcoaz. În plus, cisternele din epoca romană adaugă insulei și o dimensiune istorică aparte.

Pe malul Mării Ligurice, satul pescăresc Camogli amintește, la prima vedere, de localitățile din Cinque Terre, cu case pastelate aliniate lângă apă. Diferența este numărul mult mai mic de turiști. Plajele cu pietriș sunt curate și mai aerisite, iar în restaurante ajung pe masă preparate marine cu adevărat proaspete. Aici merită încercate neapărat pesto alla genovese și focaccia scoasă din cuptor.

În umbra Capriului și a Ischiei, Procida și-a păstrat mult timp caracterul discret. Bărcile de pescari din port, rufele întinse între clădiri și ritmul mai lent trimit la o Italie mai veche. Șirul de case colorate din Marina Corricella este imaginea cea mai cunoscută a insulei, iar din Terra Murata, aflată mai sus, se vede întregul golf. Aici sunt mai puține obiective în sens clasic, dar atmosfera italiană se simte la fiecare pas.

În extremitatea sudică a Italiei apare Tropea, așezată spectaculos deasupra mării. De pe stâncile ei deschise la culoare se văd apa albastru-închis și plajele lungi, cu nisip fin. În centrul vechi, străduțe înguste și întortocheate duc spre cafenele mici și piețe însorite, iar biserica Santa Maria dell’Isola, ridicată pe stâncă, domină peisajul din aproape orice unghi. În farfurie, pe lângă peștele proaspăt, revin mereu gusturile specifice regiunii: picanta ’nduja și ceapa roșie dulce locală.

În sudul Toscanei se află această peninsulă care a fost cândva insulă, iar astăzi este legată de continent prin limbi de nisip. Aici nu localitățile așezate una lângă alta definesc locul, ci drumurile șerpuite, pădurile de pini și golfurile ascunse. Cala del Gesso se atinge pe o potecă abruptă, dar tocmai accesul mai dificil îi ține departe pe mulți vizitatori. Cele două localități principale, Porto Santo Stefano și Porto Ercole, au personalități diferite: una este mai vie și mai portuară, cealaltă mai lentă și cu aer istoric.
Urmărește canalele noastre de socializare pentru a nu pierde conținutul nostru actualizat constant: ne găsești pe TikTok , Instagram , YouTube și Facebook ca Drive Magazine Romania!


