O regiune croată puțin cunoscută oferă vinuri, peisaje și sate ca în Toscana

O vizită poate începe în Piața Regelui Tomislav, centrul istoric al orașului. Printre clădirile pastelate se găsesc cafenele și restaurante, unde merită încercată samoborska kremšnita, desertul emblematic al orașului, făcut din foietaj și un strat generos de cremă de vanilie. Atmosfera elegantă a centrului ascunde însă un trecut mult mai vechi. Samobor are rădăcini medievale importante, iar cetatea de pe deal datează din 1268, când regele ceh Ottokar al II-lea al Boemiei a dispus ridicarea unei fortificații. De-a lungul timpului, construcția a fost transformată dintr-un castel romanic-gotic într-o reședință cu elemente renascentiste și baroce. În Piața Regelui Tomislav se păstrează și clădiri istorice protejate, printre care primăria, Hotelul Livadić și fosta casă a familiei Cantilly. La doar câteva minute de centru, peisajul se schimbă complet. La marginea Samoborului începe Parcul Natural Žumberak–Samoborsko Gorje, străbătut de aproximativ 350 de kilometri de trasee marcate prin păduri, podgorii, văi și zone cu cascade.

Printre obiectivele mai spectaculoase se numără cascada Sopot, de 40 de metri, și Brisalo, de 15 metri, din valea Slapnica. Pentru o plimbare mai scurtă și ușoară, traseul educativ Okićnica, lung de 2,5 kilometri, ocolește zona cetății Okić. Ruinele adaugă și o dimensiune istorică excursiei. Okić este menționată în documente încă din 1193 și este considerată una dintre cele mai vechi fortificații din Croația continentală. Cetatea a rezistat de-a lungul secolelor atacurilor mongole și mai multor asedii otomane. Astăzi se mai păstrează fragmente ale zidurilor, ridicate pe un vârf stâncos la 499 de metri altitudine, de unde se deschid panorame largi asupra regiunii.

La sud de Samobor se întind podgoriile din Plešivica, una dintre cele mai cunoscute regiuni viticole continentale ale Croației. Drumul vinului reunește peste 30 de crame, iar printre soiurile cultivate se numără Portugizac, Riesling, Pinot Noir, Sauvignon Blanc, Chardonnay și Pinot Gris. Plešivica este remarcată mai ales pentru vinurile spumante, motiv pentru care este uneori supranumită „Champagne croată”. Producătorii locali experimentează însă și cu alte metode, inclusiv maturarea vinului în amfore, ceea ce a contribuit la diversificarea reputației regiunii. Vinul apare și în câteva dintre specialitățile zonei. Bermet este un vin roșu aromatizat cu fructe, plante și mirodenii, în timp ce muštarda este un condiment dulce-picant preparat din semințe de muștar, must dulce și alte ingrediente, servit în mod tradițional alături de preparate din carne.

Un alt preparat specific este rudarska greblica, o plăcintă sărată umplută, legată de localitatea Rude. Importanța sa în gastronomia locală a fost recunoscută la nivelul Uniunii Europene, unde denumirea este protejată prin indicație geografică protejată, IGP. Farmecul Samoborului vine tocmai din diversitatea experiențelor concentrate într-o zonă restrânsă. Dimineața poate începe cu o cafea în piața istorică și o plimbare printre clădirile vechi, după-amiaza poate continua pe traseele parcului natural sau printre ruinele cetății Okić, iar seara se poate încheia pe terasa unei crame din Plešivica. Toamna, colinele, vinul și gastronomia locală dau acestei părți a Croației un farmec discret, apropiat de cel al regiunilor rurale italiene, dar încă ferit de turismul de masă.

(Guardian)