Atlantidele României: 7 locuri înghițite de ape, unde odinioară trăiau mii de oameni

BELIȘ–FÂNTÂNELE – BISERICA CE REAPARE DIN APĂ ÎN ANII SECETOȘI

În Munții Apuseni, construirea barajului Beliș–Fântânele a dus la strămutarea vechilor vetre ale unor așezări din valea Someșului Cald, printre care Beliș și Giurcuța de Jos. O parte dintre clădiri au fost demolate sau mutate, dar zidurile unei biserici de piatră ridicate în 1913 au rămas pe vechiul amplasament. În perioadele secetoase, când nivelul lacului scade suficient, ruinele ies din nou la suprafață, oferind imaginea neobișnuită a unui lăcaș de cult abandonat în mijlocul peisajului lacustru.

BEZIDU NOU – SATUL CARE ȘI-A RECONSTRUIT SIMBOLIC BISERICA

În județul Mureș, lacul Bezid a acoperit la sfârșitul anilor 1980 aproape întreaga localitate Bezidu Nou. Aproximativ 180 de gospodării, alături de școală, lăcașuri de cult și alte clădiri ale comunității, au dispărut odată cu amenajarea lacului. Satul era cunoscut pentru diversitatea sa religioasă, aici conviețuind comunități catolice, reformate, unitariene, greco-catolice și sabatariene. După evacuare, turnul vechii biserici romano-catolice a rămas vizibil deasupra apei până în 2014, când s-a prăbușit. Foștii locuitori și urmașii lor nu au renunțat însă la memoria satului. Pe fundația vechiului lăcaș a fost ridicată Biserica Solidarității, o construcție memorială inspirată de biserica dispărută și inaugurată în 2024.

ADA KALEH – INSULA CU MOSCHEE, BAZAR ȘI PARFUM DE TRANDAFIRI

Pe Dunăre, în apropiere de Orșova, a existat până la începutul anilor 1970 o insulă de aproximativ 1,7 kilometri lungime, locuită în principal de o comunitate turcă. Ada Kaleh avea o moschee, străduțe înguste, cafenele, magazine și o fabrică de țigarete. Era renumită pentru dulciurile orientale și produsele obținute din trandafiri. Construirea hidrocentralei Porțile de Fier I a condamnat insula la dispariție. Locuitorii au fost evacuați, iar o parte dintre construcții și elemente arhitecturale au fost mutate pe insula Șimian, în încercarea de a recrea vechea așezare. Proiectul nu a reușit să readucă la viață comunitatea, ai cărei membri s-au stabilit în diferite regiuni ale României sau au emigrat în Turcia. Astăzi, Ada Kaleh se află în întregime sub apele Dunării.

BICAZ – LACUL PENTRU CARE AU FOST STRĂMUTAȚI APROAPE 19.000 DE OAMENI

Lacul Izvorul Muntelui, din județul Neamț, este astăzi una dintre cele mai cunoscute atracții ale Moldovei. Formarea sa, în 1960, a presupus însă dispariția vechilor vetre ale unor așezări de pe Valea Bistriței. Pentru amenajarea lacului au fost strămutate 2.291 de gospodării din 20 de sate, însumând 18.760 de oameni. Unele construcții au fost demolate, iar alte clădiri au fost mutate și reconstruite pe terenuri mai înalte. Printre lăcașurile dispărute se numără biserica din Hangu, demolată înainte de umplerea lacului. În locul vechilor gospodării se întinde astăzi o acumulare de apă lungă de aproximativ 35 de kilometri.

ORȘOVA VECHE – ORAȘUL MUTAT PENTRU A FACE LOC DUNĂRII

Nu doar sate au dispărut în urma construirii barajelor. Vechiul centru al Orșovei a fost acoperit de apele lacului de acumulare Porțile de Fier I. Între 1966 și 1971, autoritățile au construit un oraș nou pe terenuri mai înalte, iar populația a fost mutată treptat. Vechile străzi, locuințe și clădiri publice au fost demolate sau abandonate înainte ca apa să acopere amplasamentul. Noua Orșova a fost ridicată la mică distanță de vechiul oraș. Localitatea și-a păstrat astfel numele, dar și-a pierdut o mare parte din vechiul peisaj urban.

STÂNCA–COSTEȘTI – SATELE DISPĂRUTE DE PE MALURILE PRUTULUI

Construirea barajului Stânca–Costești, inaugurat în 1978, a schimbat profund peisajul de la granița României cu actuala Republică Moldova. Pe malul românesc, comunități din Bold, Lehnești, Popoaia, Movila Ruptă, Ripicenii Vechi, Cinghinia și Râșca au fost strămutate. Unele sate au fost acoperite complet de apă, iar altele au fost afectate parțial, locuitorii fiind mutați în principal în zona Ripiceni. Lacul artificial se întinde pe zeci de kilometri de-a lungul Prutului. Proiectul a presupus și stabilirea, prin acorduri româno-sovietice, a traseului frontierei de stat pe baraj și pe lacul de acumulare.

CINCIȘ – LACUL SUB CARE AU DISPĂRUT SATE ȘI BISERICI VECHI

La aproximativ zece kilometri de Hunedoara, lacul Cinciș acoperă fostele vetre ale mai multor așezări de pe Valea Cernei. La începutul anilor 1960, localnicii din Cinciș, Cerna, Baia Craiului și alte sate și cătune învecinate au fost mutați pentru amenajarea acumulării destinate inclusiv alimentării cu apă a combinatului siderurgic din Hunedoara. Cele mai multe clădiri au fost demolate. Printre ele s-a aflat și vechea biserică din Cinciș, asociată prin tradiție familiei Huniazilor. La Baia Craiului, ruinele altor două biserici au rămas în zona lacului și devin mult mai vizibile atunci când nivelul apei scade. Astăzi, Cinciș este o destinație de agrement, însă sub apele și pe malurile sale au rămas urmele unor comunități care au existat aici timp de secole.