Unul dintre cele mai importante monumente istorice ale României va intra într-un proces de restaurare unic în țară

Metoda aleasă de Consiliul Județean Suceava și Muzeul Național al Bucovinei respectă principiile internaționale de restaurare, care interzic reconstrucțiile totale acolo unde nu există dovezi certe privind forma originală. Carta de la Veneția și documentele ICOMOS insistă pe intervenții reversibile și ușor de recunoscut în raport cu vechiul monument, nu pe „reconstrucții de decor”. „Restaurarea transparentă” propusă pentru cetate înseamnă exact asta: o plasă metalică specială, montată deasupra zidurilor existente, fără să atingă structura istorică. Plasa va reconstitui volumetria zidurilor și a turnurilor, iar noaptea va fi pusă în valoare prin iluminat arhitectural. Proiectul începe cu două etape pilot: un tronson de 10 metri pe zidul de incintă cu bastioane semicirculare și un acoperiș ușor, în stil moldovenesc, deasupra fortului lui Petru Mușat, care să protejeze zidăria de infiltrațiile de apă. Dacă testele reușesc, soluția va fi extinsă pe întreaga fortificație începând cu 2026.

Inspirația vine din sudul Italiei, de la Basilica di Siponto, unde artistul Edoardo Tresoldi a reconstruit, în 2016, volumele unei bazilici paleocreștine dispărute, prin intermediul unei instalații din plasă metalică de aproximativ 14 metri înălțime. Lucrarea, realizată din mii de metri de plasă și cântărind circa 14 tone, a devenit un reper internațional pentru modul în care se pot sugera forme dispărute fără a altera situl arheologic.

Cetatea de Scaun a Sucevei a fost ridicată la sfârșitul secolului al XIV-lea de Petru I Mușat, când Suceava devenea capitala Moldovei. Fortificația a fost apoi extinsă și întărită de Alexandru cel Bun și, mai ales, de Ștefan cel Mare, care a dublat zidurile exterioare și a săpat un șanț de apărare de circa zece metri lățime. Cetatea a apărat aproape două secole tezaurul și demnitatea Principatului, rezistând mai multor asedii și fiind demolată abia în 1675, nu prin luptă, ci prin distrugerea ordonată de domnitorul Dumitrașcu Cantacuzino la cererea otomanilor.

Așezată pe un platou aflat la circa 70 de metri deasupra luncii Sucevei, în partea de est a orașului, fortăreața domină peisajul și astăzi. Lucrările ample de consolidare și reabilitare, finanțate din fonduri europene și derulate în principal între 2011 și 2015, au transformat ruinele într-un muzeu în aer liber, cu trasee de vizitare prin curtea interioară, donjon, săli boltite și ziduri de apărare. Programele cu proiecții, efecte sonore și reconstituiri digitale – inclusiv simulări care „îmbracă” vizitatorii în costume medievale – fac din cetate una dintre cele mai spectaculoase experiențe muzeale din regiune. Odată ce „restaurarea transparentă” va prinde contur, vizitatorii vor vedea cetatea în două straturi: piatra autentică a zidurilor medievale și desenul luminos al volumelor dispărute.