Cu sutele de mii, apar pe plajele Europei: creatura marină cu înțepături extrem de dureroase Cu sutele de mii, apar pe plajele Europei: creatura marină cu înțepături extrem de dureroase
Caravela portugheză (Physalia physalis)
Foto: Shutterstock

2026-02-17

  • Drive
  • Mapamond
  • Cu sutele de mii, apar pe plajele Europei: creatura marină cu înțepături extrem de dureroase

Cu sutele de mii, apar pe plajele Europei: creatura marină cu înțepături extrem de dureroase

Caravela portugheză (Physalia physalis) pare, la prima vedere, o meduză, însă este un sifonofor: o colonie de organisme specializate care funcționează împreună și poate provoca înțepături extrem de dureroase.

Trăiește mai ales în apele tropicale și subtropicale, dar vântul și curenții o pot împinge spre țărmuri europene, inclusiv pe coastele Peninsulei Iberice și în arhipelaguri din Atlantic, precum Insulele Canare. În anumite episoade, ajunge la țărm în număr foarte mare.

Image
Caravela portugheză (Physalia physalis)
Foto: Shutterstock

Numele nu trimite la Portugalia, ci la asemănarea cu o navă portugheză din secolul al XVIII-lea, surprinsă „sub pânze”. „Pluta” umflată, ca un balon cu creastă, are de obicei 10–30 cm lungime și poate ieși deasupra apei cu până la aproximativ 15 cm, în nuanțe de albastru-violet sau roz. Sub ea atârnă tentacule cu celule urticante: în mod obișnuit, au în jur de 10 m, dar pot ajunge până la 50 m. În larg, colonia se deplasează aproape exclusiv, purtată de vânt și curenți, ca o mică „velă” colorată.

Image
Caravela portugheză (Physalia physalis)
Foto: Shutterstock

Tentaculele nu trebuie atinse nici în apă, nici pe nisip, deoarece și exemplarele eșuate — ori firele desprinse și uscate — pot înțepa mult timp după ce au ajuns la țărm. Contactul poate provoca inflamație și durere puternică, iar în situații severe sunt posibile dificultăți de respirație sau probleme cardiace.

 

 

 

 

Veninul este suficient de puternic încât să paralizeze prada, însă unele viețuitoare îl tolerează: peștele Nomeus gronovii poate trăi în apropiere și se hrănește cu tentaculele rănite ori moarte, iar dragonul albastru (Glaucus atlanticus) consumă astfel de cnidari și păstrează celulele urticante pentru propria apărare.

Urmărește canalele noastre de socializare pentru a nu pierde conținutul nostru actualizat constant: ne găsești pe TikTok , Instagram , YouTube și Facebook ca Drive Magazine Romania!