Veneția este în pericol, fiind posibilă chiar și mutarea orașului

Potrivit Euronews, orașul din laguna venețiană, inclus în patrimoniul UNESCO, se confruntă de 150 de ani cu inundații tot mai frecvente. Vara trecută, furtuni puternice au depășit capacitatea sistemelor de drenaj și au transformat străzile în torente. În 2019, o inundație severă a provocat două decese și pagube de sute de milioane de euro, inclusiv la Bazilica San Marco. În 2023 au fost prezentate bariere din sticlă și un plan de restaurare de 3,3 milioane de euro pentru biserica veche de 900 de ani, care rămâne expusă mareelor.

Autorul studiului spune că Veneția arată cu ce probleme se vor confrunta, în secolele următoare, multe alte zone joase de coastă, inclusiv Maldivele și Țările de Jos. Autorii estimează că, dincolo de o creștere a nivelului mării de 0,5 metri, ar putea deveni necesare diguri. Acest prag ar putea fi atins până în 2100 chiar și dacă emisiile rămân scăzute. Costul este estimat între 500 de milioane și 4,5 miliarde de euro. Astfel de lucrări sunt terasamente construite de-a lungul coastelor sau râurilor pentru a ține apa la distanță. O altă soluție ar fi închiderea lagunei cu un „superdig”, un terasament lat și consolidat, viabil tot după depășirea pragului de 0,5 metri. Acesta ar putea apăra orașul chiar și în fața unei creșteri a nivelului mării de până la 10 metri, dar costul inițial ar depăși 30 de miliarde de euro. Ca ultimă variantă, studiul spune că mutarea orașului, a locuitorilor și a monumentelor istorice ar putea deveni necesară după o creștere de peste 4,5 metri, proiectată după anul 2300. Costurile ar putea urca până la 100 de miliarde de euro.

Profesorul Robert Nicholls, de la Tyndall Centre for Climate Change Research al Universității East Anglia, spune că nu există o strategie optimă pentru Veneția. Orice alegere trebuie să țină cont de siguranța și bunăstarea locuitorilor, de prosperitatea economică, de viitorul ecosistemelor lagunei, de patrimoniu, de tradiții și de cultură. El avertizează că toate zonele populate joase de coastă ar trebui să ia în serios creșterea nivelului mării și să înceapă deja să evalueze opțiunile de adaptare. În cazul Veneției, adaugă el, nici costurile estimate nu surprind pe deplin valoarea culturală a orașului, iar pe termen lung nicio măsură nu poate păstra exact Veneția de astăzi. Încălzirea globală accelerează și ea creșterea nivelului mării prin topirea ghețarilor și dilatarea termică a apei. În plus, terenul Veneției se scufundă cu aproximativ 1 milimetru pe an din cauza deplasărilor naturale ale solului, fenomen agravat în trecut de pomparea apei subterane de sub lagună, practică interzisă între timp.