O gaură uriașă se află în adâncul Groenlandei. Află de ce

Craterul cu o lățime de 31 de kilometri a fost descoperit sub ghețarul Hiawatha din nord-vestul Groenlandei, iar oamenii de știință cred că ar fi fost provocat de impactul unui asteroid sau al unei comete. O astfel de coliziune ar fi eliberat cantități uriașe de energie, ducând la consecințe uimitoare asupra mediului, cum ar fi schimbările climatice și extincția în masă a unor specii.

Cum a fost descoperit craterul de sub stratul de gheață? Deși craterul în sine a fost descoperit abia în 2018, cercetătorii găsiseră deja dovezi ale acestuia cu trei ani înainte. Atunci au început să analizeze măsurătorile radar de la NASA ale terenului de sub gheață, colectate pe parcursul a peste 20 de ani, iar o depresiune circulară era clar vizibilă în imaginile de sub ghețarul Hiawatha. Inițial, s-a crezut că aceasta ar fi putut fi creată de un impact, astfel că, în 2016, cercetătorii de la Institutul Alfred Wegener din Germania au început o investigație detaliată a ciudatei anomalii. Folosind un sonar radar cu bandă ultralargă, aceștia au reușit să pătrundă adânc în stratul gros de gheață și să adune informații detaliate despre structura subterană a pământului.

Descoperirea craterului din Groenlanda este o oportunitate unică de a studia efectele impactului asteroizilor asupra istoriei Pământului. Caracteristicile geologice și compoziția minerală a craterului Hiawatha oferă informații privind energia eliberată în timpul impactului, amploarea pagubelor provocate și consecințele pe termen lung pentru viața pe Pământ. Un astfel de impact ar fi putut avea efecte semnificative atât asupra climei, cât și asupra evoluției calotei glaciare și a ghețarilor Groenlandei.

Determinarea vârstei craterului Hiawatha a fost, de asemenea, deosebit de importantă pentru a corela impactul cu evenimentele majore din istoria planetei noastre. Cu toate acestea, vechimea este contestată încă, cercetările recente plasând evenimentul mult mai devreme, în urmă cu aproximativ 58 de milioane de ani. Acest lucru înseamnă, la rândul său, că impactul ar fi putut avea loc când Groenlanda era încă acoperită de păduri tropicale și nu de calote glaciare, iar energia eliberată ar fi putut provoca, cel mai probabil, cutremure și incendii forestiere.