Turiștii îi scot din sărite pe locuitorii celui mai frumos sat din Franța

Rețeaua stradală medievală, casele romantice din piatră și abația Gellone îmbină de secole stilul romanic cu peisajul montan într-o armonie exemplară în Saint-Guilhem-le-Désert. Satul inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO, primește anual între 600.000 și 800.000 de turiști, ceea ce înseamnă că fiecărui localnic îi revin peste 2.400 de vizitatori. Proporția arată clar presiunea exercitată asupra comunității. Nu e de mirare că răbdarea oamenilor se epuizează: chiar și aerisirea locuințelor devine dificilă, mulți preferând să țină ferestrele închise din cauza zgomotului și a aglomerației.

Asemenea multor altor locuri cândva ascunse, și acest sat a fost adus în prim-plan de rețelele sociale. După cum mărturisește Gérard Vareilhes, un localnic pensionar: „Nu putem ieși, nici măcar să facem cumpărături atunci când vrem. Totul trebuie planificat dinainte.” Fotografiile cu străduțele ca desprinse dintr-o carte poștală, cu fațadele din piatră acoperite de flori și cu natura din jur circulă foarte repede, atrăgând valuri noi de turiști. Farmecul moștenirii medievale este însoțit însă de limitările sale: străzile înguste, odinioară adaptate nevoilor localnicilor, nu mai pot face față unui asemenea flux. Nu întâmplător, accesul mașinilor în centrul istoric este interzis, fiind amenajată o parcare la distanță, care în sezonul de vârf – potrivit Travelbook – oferă între 400 și 550 de locuri. De acolo, navete gratuite îi transportă pe vizitatori, reducând parțial aglomerația din interiorul satului.

Localnicii au început deja să reacționeze la acest asalt: turiștii sunt direcționați spre trasee mai puțin cunoscute și spre localitățile din apropiere, pentru ca povara să nu cadă doar asupra unui singur loc. Biroul de turism își propune ca și celelalte 27 de așezări din regiune să beneficieze de atenție și vizitatori. Primarul Robert Siegel consideră că soluția stă în gestionarea atentă: limitarea numărului de vizitatori, implicarea satelor învecinate și consolidarea unui turism durabil ar putea oferi o perspectivă pe termen lung – fără a sacrifica viața cotidiană a localnicilor și spiritul locului.