Invazia omizilor toxice la Berlin: parcuri închise și locuitori speriați

Este vorba despre omizile procesionare ale stejarului, larvele unei molii nocturne care se instalează pe stejari și se deplasează în „procesiuni” lente, mai ales între aprilie și iulie. Ele sunt acoperite cu peri fini, iritanți, care pot provoca erupții ale pielii, umflarea ochilor, conjunctivită, probleme respiratorii și, în unele cazuri, șoc alergic, atât la oameni, cât și la animale. Dacă acești peri sunt inhalați, pot apărea dificultăți de respirație, iar simptomele pot dura până la două săptămâni. Cea mai afectată perioadă este, de regulă, între mai și iulie, când omizile sunt active și eliberează peri urticanți.

Cei mai afectați par să fie locuitorii din apropierea parcului Jungfernheide, din vestul orașului. Potrivit acestora, omizile și cuiburile lor pot fi văzute pe ramele ușilor, pe mașini, pe fațadele clădirilor și chiar pe stâlpii de iluminat. Presa germană a relatat că unii copii au suferit reacții cutanate severe, iar localnicii spun că au fost nevoiți să folosească medicamente pe bază de cortizon pentru a ține simptomele sub control. Unele persoane în vârstă ar evita deja să mai iasă din case. Pericolul vine de la perii minusculi ai omizilor, care conțin proteina numită taumetopoeină. Aceștia se desprind ușor și pot fi purtați de vânt. Fiind microscopici și prevăzuți cu mici cârlige, pot pătrunde în piele, în ochi și în căile respiratorii, provocând mâncărimi, iritații și dificultăți de respirație. Situația este agravată de faptul că acești peri rămân activi și după ce omizile părăsesc cuiburile, astfel că și cuiburile abandonate continuă să reprezinte un risc. În zonele afectate, recomandările sunt simple, dar importante: oamenii ar trebui să evite arborii infestați, să respecte avertismentele locale și să își acopere cât mai bine pielea.

Problema nu îi afectează doar pe oameni. La câini și pisici, contactul cu acești peri poate deveni chiar periculos pentru viață, mai ales dacă ajung pe bot sau în gură. Pot apărea inflamații, umflături și reacții severe, iar în cazurile acute limba se poate umfla atât de tare încât să îngreuneze respirația. În astfel de situații, animalele trebuie duse imediat la veterinar. Localnicii acuză autoritățile că nu au reacționat suficient de repede la extinderea fenomenului. În Berlin, problema este tratată adesea mai ales ca una de protecție a plantelor, nu ca un risc sanitar major, iar restricțiile legate de utilizarea biocidelor au limitat măsurile de combatere. În acest context, locuitorii au lansat o petiție prin care cer un plan obligatoriu de protecție pentru Jungfernheide și o strategie mai amplă pentru întregul Berlin.