2026-07-05
Peste 100.000 de păianjeni trăiesc în cea mai mare pânză descoperită până acum
Cercetătorii au documentat, în 2025, ceea ce ar putea fi cea mai mare pânză de păianjen din lume, într-o peșteră aflată la granița dintre Grecia și Albania. Rețeaua întinsă pe pereții Peșterii Sulfur acoperă 106 metri pătrați, adică aproximativ jumătate din suprafața unui teren de tenis. Estimările arată că în această colonie uriașă ar putea trăi în jur de 111.000 de păianjeni.
Pânza gigantică se află în Peștera Sulfur, la frontiera greco-albaneză. Analizele genetice arată că colonia este alcătuită din două specii: aproximativ 69.000 de exemplare de Tegenaria domestica și peste 42.000 de exemplare de Prinerigone vagans. Potrivit cercetătorilor, este pentru prima dată când la aceste specii a fost observată și documentată formarea unei pânze coloniale. În mod obișnuit, cele două specii sunt solitare și nu fuseseră observate anterior trăind împreună într-o structură de asemenea dimensiuni, tocmai de aceea fenomenul i-a surprins și pe specialiști.

Canionul este străbătut de râul Sarantaporos, iar Peștera Sulfur s-a format prin acțiunea acidului sulfuric rezultat din oxidarea hidrogenului sulfurat din apele subterane. Prin interiorul ei curge un pârâu sulfuros, alimentat de izvoare din adâncul galeriei. Într-un asemenea mediu întunecat, ecosistemul nu depinde de lumină sau de fotosinteză. În peșteră trăiesc mai ales microorganisme care își obțin energia din reacții chimice. Bacteriile care oxidează sulful formează biofilme, ce devin sursă de hrană pentru larvele acvatice de chironomide. Adulții acestor insecte apar în roiuri dense deasupra pârâului și devin prada păianjenilor. Așa se explică formarea acestei rețele uriașe într-un loc unde cercetătorii au găsit o abundență neobișnuită de insecte.
Descoperirea este remarcabilă și din punct de vedere comportamental, fiindcă aceste specii nu trăiesc în mod normal astfel la suprafață. Tegenaria domestica este frecvent asociată cu locuințele umane și duce, de regulă, o viață solitară. Nici Prinerigone vagans nu are un mod de viață asemănător, fiind întâlnită mai ales în habitate umede, cum sunt mlaștinile sau zonele din apropierea lacurilor. Totuși, condițiile din peșteră par să fi schimbat aceste tipare obișnuite. La prima vedere, imensa pânză poate părea desprinsă dintr-un film de groază, însă, din perspectivă științifică, ea arată cât de spectaculos se poate adapta viața chiar și în cele mai neobișnuite medii.
Urmărește canalele noastre de socializare pentru a nu pierde conținutul nostru actualizat constant: ne găsești pe TikTok , Instagram , YouTube și Facebook ca Drive Magazine Romania!


