Pericol ecologic: paradisul turistic din Europa unde localnicii trag un semnal de alarmă

Locuitorii Insulelor Canare afirmă că au cele mai mici salarii medii din Spania și găsesc tot mai greu locuințe accesibile. În plus, a apărut și o nouă nemulțumire: eroziunea litoralului avansează alarmant, iar activiștii avertizează că țărmul insulelor se apropie de un punct critic. Potrivit unui raport al SOS Costas Canarias, în fiecare an dispar aproximativ 4 kilometri de coastă. Anne Striewe, directoarea fundației, spune că pe acest teren „pierdut” continuă să apară hoteluri, blocuri, zone rezidențiale și porturi turistice. Organizația atrage atenția că, pe ansamblul celor opt insule, aproximativ 18% din terenul aflat în primii 500 de metri de la mare este deja construit.

Aproape 20% din spațiul locuibil al Insulelor Canare este rezervat turismului, față de aproximativ 4% în Spania continentală. În cinci municipalități există deja mai multe paturi turistice decât locuitori permanenți: Yaiza, Pájara, Mogán, San Bartolomé de Tirajana și Adeje. Striewe subliniază că problema nu ține doar de cazare, ci și de infrastructura asociată, precum drumurile de acces, terenurile de golf și stațiile de desalinizare, care nu apar în statisticile clasice despre ocuparea hotelurilor, dar fac parte din aceeași presiune. Sharon Backhouse, directoarea GeoTenerife, a spus că Insulele Canare sunt o „bijuterie a biodiversității în Atlantic”, însă autoritățile locale oferă prea puțină protecție habitatelor naturale. În opinia ei, peisaje valoroase sunt betonate pentru noi complexe turistice.

Carmelo Javier León, directorul Catedrei UNESCO pentru Turism și Dezvoltare Economică Durabilă de la Universitatea din Las Palmas de Gran Canaria, spune că în prezent se duce o luptă între cei care vor să păstreze frumusețea naturală a insulelor și cei care susțin extinderea continuă a ofertei de cazare. Autorii raportului cer un moratoriu imediat și anularea autorizațiilor pentru terenurile de coastă încă neconstruite. Ei avertizează că acest val aparent nesfârșit de proiecte nu doar distruge habitate naturale imposibil de înlocuit și afectează peisajele care au atras turiștii, ci crește masiv și riscul de inundații locale. În jur de 80.000 de locuitori sunt deja expuși riscului de inundații costiere, iar aproape jumătate din terenurile vulnerabile sunt deja destinate locuințelor. Irma Ferrer, avocat pentru transparență urbanistică și acțiune civică împotriva corupției, spune că situația arată clar că instituțiile nu funcționează cum ar trebui. În materie de urbanism și mediu, susține ea, legislația nu este aplicată pentru a apăra interesul public. În viziunea sa, economia insulelor a ajuns să se bazeze pe distrugerea terenului și pe speculație.