Un tunel uriaș se construiește pe fundul Mării Baltice, din elemente de 73.500 de tone

Proiectul a trecut între timp de la fabricarea elementelor la instalarea lor sub apă. Tunelul va fi alcătuit din 79 de elemente standard, fiecare cu o lungime de 217 metri, și zece elemente speciale, mai scurte. Un singur element standard cântărește aproximativ 73.500 de tone, iar înainte de coborârea pe fundul mării este încărcat cu balast suplimentar. Structurile sunt plasate într-un șanț de 18 kilometri săpat pe fundul mării și apoi conectate între ele cu o precizie de ordinul milimetrilor. Potrivit celei mai recente informări a companiei de proiect, trei elemente se află deja pe poziție în șanțul săpat în Fehmarnbelt, iar al patrulea este pregătit pentru coborâre în portul de lucru de la Rødbyhavn. După conectarea lui, primii aproximativ 900 de metri ai tunelului se vor afla pe fundul mării.

Sistemul special de imersare IVY, folosit pentru această operațiune, a trecut și printr-un test important de sarcină. Pe al patrulea element au fost adăugate încă 1.600 de tone pentru a verifica dacă sistemul poate manevra în siguranță următoarea unitate, mai complexă din punct de vedere tehnic. Al cincilea element nu va fi unul standard. Structura de 39 de metri lungime, 42 de metri lățime și 13 metri înălțime are dimensiunile unei clădiri cu patru etaje și va include un nivel inferior separat. Acolo vor fi instalate o parte dintre echipamentele tehnice necesare funcționării tunelului. După deschidere, traversarea dintre Danemarca și Germania se va scurta radical. În locul călătoriei cu feribotul, care durează aproximativ 45 de minute, drumul prin tunel ar urma să dureze circa 10 minute cu mașina și doar șapte minute cu trenul.

 Infrastructura va include câte două benzi rutiere pe sens și două linii feroviare electrificate, iar călătoria cu trenul dintre Hamburg și Copenhaga s-ar putea reduce de la aproximativ cinci ore la circa două ore și jumătate. Deschiderea va veni însă mai târziu decât se estimase inițial. Termenul din 2029 nu mai este considerat realist, iar Sund & Bælt lucrează la un plan prin care legătura să fie deschisă în două etape: mai întâi pentru traficul rutier, iar ulterior pentru trenuri, după finalizarea infrastructurii feroviare necesare pe partea germană. Întârzierile sunt legate atât de lucrările din Germania, cât și de dificultățile întâmpinate cu sistemul special folosit pentru coborârea elementelor.

Tunelul Fehmarnbelt va fi mai scurt decât celebrul Tunel de sub Canalul Mânecii, dar și metoda de construcție este diferită. Tunelul dintre Franța și Regatul Unit are aproximativ 50,5 kilometri, dintre care circa 37 de kilometri sub mare, și a fost forat în rocă. Fehmarnbelt va avea aproximativ 18 kilometri și va fi realizat din elemente prefabricate coborâte într-un șanț pe fundul mării. În plus, va integra direct o autostradă cu patru benzi și două linii feroviare electrificate, devenind cel mai lung tunel scufundat din lume.