Fosta capitală a Italiei, adesea subestimată de turiști

Torino se află în inima Piemontului și este unul dintre marile centre culturale ale Italiei: o încântare pentru iubitorii de istorie și gastronomie, dar un oraș pe care mulți îl trec cu vederea. În epoca romană era cunoscut drept Augusta Taurinorum, iar originea numelui este adesea legată de latinescul taurus. Nu întâmplător, acest animal a devenit simbolul orașului: și azi, vizitatorii caută taurul auriu încrustat în pavajul din Piazza San Carlo. O legendă locală spune că cine calcă pe „punctul sensibil” al basoreliefului își atrage norocul — un ritual bizar, transformat între timp într-un detaliu aproape obligatoriu al plimbărilor prin centru.

În Evul Mediu, conducătorii Casei de Savoia au impulsionat dezvoltarea orașului: au inițiat proiecte ample, iar o bună parte dintre clădirile definitorii de astăzi le poartă amprenta. Printre ele se numără Palazzo Reale (Palatul Regal) și Palazzo Madama, unde Museo Civico d’Arte Antica reunește colecții dedicate marilor maeștri ai trecutului. La prima vedere, poate părea surprinzător cât de multe amintiri regale se aliniază într-un oraș care nu mai este capitală — însă centrul Italiei nu a fost mereu la Roma. Ca reședință a Ducatului de Savoia, Torino a avut un rol-cheie în procesul de unificare (Risorgimento), iar în 1861 a devenit prima capitală a Italiei unite, statut pe care l-a păstrat până în 1865.

De Torino se leagă strâns și figura lui Vittorio Emanuele al II-lea: născut aici, el avea să devină primul rege al Italiei, iar colaborarea sa cu Giuseppe Garibaldi a fost decisivă pentru conturarea Italiei moderne. Această moștenire este evocată de Palazzo Carignano, clădire care a găzduit și parlamentul Regatului Italiei; astăzi, aici funcționează Muzeul Risorgimento. La câteva minute de mers pe jos se află Museo Egizio, una dintre cele mai importante colecții egiptologice din lume.

Torino impresionează și prin patrimoniul său construit. Merită să ajungi la eleganta clădire a Teatro Regio di Torino, la Porta Palatina — poartă din epoca romană — și la spațiile expoziționale Gallerie d’Italia – Torino, amenajate în Palazzo Turinetti di Pertengo. De neratat este și Catedrala Sfântului Ioan, care adăpostește Giulgiul din Torino. În afara orașului, Palazzina di Caccia di Stupinigi, centrul fostului domeniu de vânătoare al Savoiei, își așteaptă vizitatorii la intrarea în Parco naturale di Stupinigi (Parcul natural Stupinigi). Iar peste toate, Mole Antonelliana rămâne simbolul orașului: găzduiește Muzeul Național al Cinematografiei și domină, inconfundabil, panorama încă de la distanță.

Totuși, identitatea orașului a fost modelată cel puțin la fel de puternic de industria auto ca de epoca Risorgimento. Aici a fost fondată Fiat, în 1899, iar moștenirea ei se simte în mai multe puncte ale orașului. Legendarul Lingotto a rămas o emblemă a trecutului industrial, iar Centro Storico Fiat prezintă istoria mărcii în clădirea istorică Fiat din Torino. În același registru, Museo Nazionale dell’Automobile — cunoscut pe larg drept MAUTO — spune povestea evoluției industriei auto printr-o colecție de peste două sute de vehicule. Cei care vor să vadă și latura verde a orașului au la dispoziție trasee excelente de plimbare în Parco del Valentino, pe malul râului, sau în Parco di San Vito. Merită și o urcare până la Basilica di Superga, ascunsă printre copaci: nu doar atmosfera e specială, ci și panorama rămâne, pentru mulți, una dintre cele mai frumoase amintiri din Torino.

La final, gastronomia nu poate lipsi din povestea orașului. Un dulce emblematic este ciocolata gianduiotto, iar bicerinul — băutură cu cafea și ciocolată — ar trebui încercat măcar o dată; Caffè al Bicerin și Caffè Torino arată limpede cât de solidă este aici tradiția cafenelelor. Pentru iubitorii de vin, Piemontul este o adevărată mină de aur: Barolo, Barbaresco, vinul de desert Moscato d’Asti și Gavi se numără, deopotrivă, printre marile nume ale regiunii.