Odată era considerată otravă a diavolului, astăzi o dăm copiilor cu zâmbetul pe buze!

În trecut, orice băutură ale cărei ingrediente erau amestecate manual în pahare sau sticle era numită „shake”. În perioada dinaintea Primului Război Mondial, aceste băuturi conțineau de obicei coniac, gin sau alte băuturi spirtoase tari. În manualul său intitulat The American Bar-Tender (Barmanul american), publicat în 1891, Bill Boothby prezintă, de exemplu, modul de preparare a unui shake cu rom.

Toate aceste ingrediente erau amestecate, apoi strecurate, potrivit unui blog culinar. Shake-ul american cu lapte era preparat în shaker, la fel ca băuturile alcoolice anterioare, dar alcoolul și lime-ul erau înlocuite cu lapte și sirop. S-a descoperit rapid că gheața, laptele rece și siropul, amestecate, dau o consistență nouă, cremoasă.

Înainte de secolul XX, laptele era considerat un ingredient extrem de perisabil, iar din cauza unor fraude industriale, laptele american a avut mult timp o reputație proastă. „Diavolul nu a inventat niciodată un remediu mai puternic și mai mortal pentru distrugerea stomacului uman decât milkshake-ul. Dacă această băutură va rămâne populară, nu m-ar surprinde să văd bărbați și femei căzând morți pe străzile noastre în fiecare zi de vară” – scria ziarul american Wichita Democrat în 1888. Reputația proastă a băuturii nu era nefondată: la sfârșitul secolului al XIX-lea, din cauza deteriorării rapide a laptelui, acesta era adesea tratat cu formaldehidă – substanță folosită și pentru îmbălsămare.

În industria laptelui și a cărnii, acest truc era atât de răspândit încât au avut loc otrăviri în serie, în multe cazuri mortale, pe care presa le-a numit „scandalul cărnii sau laptelui îmbălsămat”. Culoarea albăstruie, „murdară” a laptelui era adesea corectată prin adăugarea de gips sau cretă, iar uneori se folosea chiar și creier de vițel pentru această operațiune.

În calitate de chimist-șef al Departamentului Agriculturii al Statelor Unite, el a lansat o campanie împotriva alimentelor toxice, iar laptele necesar dezvoltării copiilor a devenit rapid una dintre țintele sale principale. Adoptarea unei legislații alimentare mai stricte, alături de inventarea primului blender electric, brevetat în 1922, au deschis calea pentru ca milkshake-ul să câștige popularitate. Mai întâi sub forma sa clasică – lapte rece, bătut cu gheață și sirop aromatizat – apoi prin apariția unor numeroase variante moderne, această băutură a devenit treptat un simbol al prospețimii, putând fi consumat în deplină siguranță.