4 animale și plante de care trebuie să te ferești primăvara în drumețiile din România

Căpușele se ascund în iarba înaltă, în tufișuri, în frunze uscate și în vegetația joasă, mai ales în zonele cu vegetație bogată, la marginea pădurii, în poieni sau pe trasee mai puțin circulate. Primăvara devin o problemă serioasă tocmai fiindcă sezonul drumețiilor începe când activitatea lor crește. Protecția de bază rămâne simplă: pantaloni lungi băgați în șosete sau în bocanci, haine deschise la culoare, repelent și verificarea atentă a corpului după tură. Dacă o căpușă s-a fixat deja, trebuie scoasă cu grijă, cât mai aproape de piele, fără a fi strivită, iar dacă apar simptome sau zona se inflamează, este indicat un consult medical.

În România, ursul brun apare de-a lungul întregului lanț carpatic, în păduri întinse și relativ liniștite. Primăvara, riscul crește fiindcă animalele ies din perioada rece și sunt mai mobile, iar femelele cu pui devin foarte protectoare. Pe traseu, regula esențială este să nu mergi singur, să rămâi pe poteca marcată și să faci suficient zgomot încât să nu surprinzi animalul. Nu te apropia niciodată de un pui: în majoritatea cazurilor, ursoaica este în apropiere. Dacă vezi un urs, nu fugi, nu încerca să-l fotografiezi de aproape și retrage-te lent, lăsându-i spațiu.

Viperele din România sunt întâlnite mai ales la liziera pădurii, în poieni, pe pajiști deluroase și montane sau în zone stâncoase și însorite; vipera comună este întâlnită în special în regiunile deluroase și montane, iar vipera cu corn are areale cunoscute în sud-vestul țării. Primăvara, după ieșirea din hibernare, stau frecvent la soare pe pietre, la marginea potecilor sau în iarba joasă. De aceea, bocancii înalți și atenția la fiecare pas contează mai mult decât curajul. Nu introduce mâna sub pietre sau trunchiuri și nu încerca niciodată să urmărești ori să prinzi un șarpe. Dacă apare o mușcătură, persoana rănită trebuie menținută cât mai calmă, membrul trebuie imobilizat și trebuie sunat imediat la 112; sunt contraindicate tăierea rănii, gheața, garoul și încercarea de a aspira veninul.

Lăcrămioara crește în păduri umbroase de foioase și de amestec, dar poate apărea și în parcuri. Primăvara, pericolul ei nu vine din simpla atingere, ci din faptul că frunzele tinere pot fi confundate de unii culegători cu leurda. Planta este toxică, iar ingestia poate provoca tulburări digestive și, în cazuri severe, tulburări de ritm cardiac. Pentru drumeți, regula este clară: nu culege și nu consuma plante sălbatice decât dacă le poți identifica fără dubiu. Dacă apar simptome după ce ai mâncat frunze culese din pădure, situația trebuie tratată ca o urgență medicală.